Linkuri accesibilitate

Cum s-au transformat bibliotecile publice după incluziunea digitală şi ce servicii oferă acum?


Peste 300 de bibliotecari din toate regiunile Republicii Moldova au participat azi la primul târg al inovaţiilor de bibliotecă. Timp de un an şi jumătate, prin intermediul programului Novateca au fost instruiţi zeci de bibliotecari, iar 68 de biblioteci din Soroca, Ungheni, Teleneşti, Cahul şi alte raioane au primit calculatoare care au fost conectate la reţeaua de internet. Cum s-au transformat bibliotecile publice după incluziunea digitală şi ce servicii oferă aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu:

Unul din efectele conectării la internet, este creşterea importanta a numărului de vizitatori şi schimbarea viziunii faţă de bibliotecă, spun bibliotecarii, subliniind că aşa o schimbare nu a putut-o cauza completarea fondurilor bibliotecii cu cărţi noi. Acolo unde s-a produs asimilarea tehnologiilor informaţionale au apărut servicii noi la care apelează toţi sătenii, zice Olga Răileanu din Ghiliceni, raionul Teleneşti. Ea spune că are grijă ca tinerii să acceseze internetul pentru a se informa iar când are posibilitate întotdeauna propune cartea tipărită cititorului şi nu pe cea digitală:

Olga Răileanu

Olga Răileanu

„Noi dăm prioritate categoriilor de cititori care au un interes deosebit pentru a se informa, pentru a-şi pregăti temele pentru acasă, pentru a căuta o informaţie necesară pe care nu o găsim în fondul de carte. Cred că nu trebuie să negăm faptul că cartea a stat la leagănul tuturor civilizaţiilor şi trebuie să îi dăm prioritate, să o punem la locul de cinste şi să continuăm să lucrăm cu ea în paralel cu tehnologiile moderne.”

Acum doi ani, spune Bordei Raisa, din comuna Ţibirica, doar cei mici treceau pragul bibliotecii, iar de când au apărut calculatoare în sală, bătrânii vin să înveţe calculatorul pentru a vorbi cu cei dragi de peste hotare iar tinerii accesează site-uri cu oferte de muncă. Bibliotecara mai spune că în acest timp instituţia a devenit un loc de socializare a copiilor cu părinţii plecaţi dar şi un adevărat centru de informare:

„Dorim să ridicăm conştiinţa participativă a membrilor pentru soluţionarea problemelor comunitare, din localitate. Facilităm accesul cetăţenilor la noi forme de comunicare, pe care nu le au acasă. Dacă înainte oamenii trebuiau să se deplaseze la 25 de km de sat, în raion, ca să facă un xerox sau să trimită un fax, acum vin, tot este la bibliotecă. Vin la noi şi ne roagă, arătaţi-ne cum se închide şi se deschide calculatorul, vrem să vorbim cu soţia, cu părinţii.”

Raisa Bordei

Raisa Bordei

La târgul bibliotecilor, fiecare manager a prezentat serviciile care au făcut din biblioteca tradiţională una modernă. În multe sate, în incinta bibliotecilor au apărut cluburi de desen sau croşetare, unde membrii acestora pun în aplicare idei preluate de pe internet.

La biblioteca din Hânceşti, la aceste întâlnire de creaţie participă şi tinerii romi, pe care profesorii de la şcoală încearcă să îi integreze în viaţa comunităţii. Mariana Jalbă spune că pentru a face faţă cerinţelor cititorilor, unii dinte care s-au împrietenit demult cu tehnologiile informaţionale, bibliotecarii au nevoie de pregătire specială:

„Programul Novateca ne-a oferit instruire la diferite nivele, fiindcă neştiind calculatorul, neştiind programele de utilizare noi nu putem să acordăm servicii calitative.”

Europa Liberă: Atunci când oamenii au aflat că au apărut calculatoare la bibliotecă, de ce s-au interesat?

„Noi acordăm diferite servicii, şi servicii de Skype, şi jocuri instructive de pe CD şi jocuri din calculator. Ei au posibilitate să-şi scoată diverse informaţii, folosim toate posibilităţile în diverse activităţi culturale.”

Utilizarea reţelei globale a înviat activitatea mai multor biblioteci însă mulţi manageri regretă lipsa ediţiilor noi în fondul de carte. Ei mai spun că tinerii specialişti ocolesc nu doar instituţiile şcolare dar şi bibliotecile, care pot oferi unui tânăr angajat nu mai mult de o mie de lei lunar. După noua formulă de finanţare, unei biblioteci îi revine circa 35 de mii de lei anual pentru bibliotecar. Din această sumă trebuie să se plătească salariul, să se cumpere cărţi noi şi să se acopere celelalte cheltuieli pentru întreţinerea localului.
XS
SM
MD
LG