Linkuri accesibilitate

„Vizita lui John Kerry demonstrează interesul Statelor Unite de a consolida alegerea europeană a R. Moldova”


Analistul politic Vladimir Socor despre semnificaţiile vizitei la Chişinău a secretarului de stat american John Kerry.


Europa Liberă: Secretarul de stat american, John Kerry, este aşteptat mâine la Chişinău. Ce spune această vizită despre politica Washingtonului, în această regiune?

Vlad Socor: „Cu ocazia summit-ului de la Vilnius, americanii prezenţi, şi nu din partea guvernării, ci americanii la nivelul experţilor, au constatat insuficienta angajare a Statelor Unite în procesul de extindere a Uniunii Europene, în vecinătatea răsăriteană şi insuficientul sprijin acordat de administraţia preşedintelui Obama eforturilor europene. Acest lucru l-a declarat, printre alţii, Bruce Jackson şi alţi experţi americani prezenţi, inclusiv subsemnatul.

Secretarul de stat John Kerry era programat să vină şi la Kiev, nu numai la Chişinău, anterior summit-ului de la Vilnius. Dar deciziile preşedintelui Ianukovici de a suspenda finalizarea procesului de asociere cu Uniunea Europeană au determinat Washingtonul să anuleze vizita lui John Kerry la Kiev.

În paranteză fie spus, faptul că secretarul de stat american nu va fi prezent la întâlnirea de la sfârşit de an a OSCE-ului reflectă scăderea importanţei OSCE-ului ca organizaţie de securitate europeană. În general, puţine guverne mai acordă importanţă OSCE-ului, în ultimii câţiva ani. Dar, revenind la vizita bilaterală a secretarului de stat John Kerry...”

Europa Liberă: Şi de ce a ales Chişinăul?

Vlad Socor: „Chişinăul urma să fie combinat cu Kievul în programarea iniţială a vizitei. Faptul că domnul Kerry a menţinut vizita la Chişinău, în programul său, chiar dacă a renunţat la vizita la Kiev, demonstrează interesul Statelor Unite de a consolida alegerea europeană a Republicii Moldova. Sigur, este clar că alegerea europeană din
Domnul Kerry a menţinut vizita la Chişinău, în programul său, chiar dacă a renunţat la vizita la Kiev...
partea conducerii guvernului este contestată de opoziţia comunistă şi de alte părţi ale societăţii Republicii Moldova şi, desigur că, vizita domnului Kerry vine să confirme opţiunea pro-europeană a guvernării conduse de Iurie Leancă şi de partidul condus de domnul Vlad Filat.

Deci este o demonstraţie de susţinere. La Chişinău, a fost şi vicepreşedintele american, Joe Biden, în vizită. Deci constatăm o anumită periodicitate a vizitelor americane de înalt nivel la Chişinău. Dar să reţinem faptul că vizitele oficialităţilor europene la Chişinău denotă un interes continuu şi susţinut. În ultimii doi ani aproximativ, s-a perindat o întreagă galerie de oameni de stat europeni la Chişinău, pentru a susţine opţiunile europene ale guvernării. Aceasta este foarte important şi vizita domnului John Kerry introduce şi un punct american în vizitele de înalt nivel ale oficialităţilor occidentale la Chişinău.”

Europa Liberă: Cu alte ocazii, dumneavoastră spuneaţi că Washingtonul ar fi lăsat Moldova în braţele Federaţiei Ruse. Să înţelegem că creşte interesul SUA pentru zona aceasta?

Vlad Socor: „Niciodată nu am spus că Washingtonul a abandonat Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ziceaţi că Siria e mai importantă, Afganistanul, alte conflicte.

Vlad Socor: „Da, este vorba despre ordinea priorităţilor. Practic toate guvernele din Europa Centrală şi Răsăriteană afirmă, în contactele lor cu Washingtonul, că zona
Priorităţile americane, în ultimii câţiva ani, s-au îndreptat spre cu totul alte zone ale lumii...
noastră se simte neglijată de către factorii de decizie din Statele Unite, datorită altor priorităţi. Da, acesta este un subiect de conversaţie permanent între guvernul american şi guvernele din Europa Centrală şi Răsăriteană. Priorităţile americane, în ultimii câţiva ani, s-au îndreptat spre cu totul alte zone ale lumii, inclusiv din cauza unor erori de judecată strategică din partea administraţiilor americane. Atât Bush, cât şi Obama, cum am văzut, în cadrul războaielor din Afganistan şi Irak, confruntarea permanentă cu Iranul şi alte probleme care au distras atenţia americană de la zona noastră. Acest lucru începe să fie corectat acum.”

Europa Liberă: Washingtonul susţine eurointegrarea Republicii Moldova. Pe de altă parte, chiar autorităţile americane vorbesc despre o integrare euroatlantică. La Chişinău, despre o apropiere a Moldovei de Alianţa Nord-Atlantică nici nu s-a discutat, nici nu se discută.

Vlad Socor: „Da, eu cred că o asemenea discuţie ar fi cu totul prematură. Republica Moldova nu este ameninţată de nimeni pe plan militar. Rusia, chiar dacă are trupe în Transnistria, nu prezintă niciun fel de ameninţare de agresiune militară contra Republicii Moldova, trupele ruseşti din Transnistria, pur şi simplu, nu sunt capabile de operaţiuni ofensive. Ameninţări militare la adresa Republicii Moldova nu există. Argumentul neutralităţii Republicii Moldova este un argument puternic în negocierile diplomatice pentru a rezolva conflictul ruso-moldav.”

Europa Liberă: Credeţi că va creşte rolul SUA în soluţionarea problemei transnistrene?

Vlad Socor: „Eu nu pot să prevăd acest lucru deocamdată. În ultimii câţiva ani, reprezentanţii americani au adoptat o atitudine mai degrabă pasivă, în discuţiile din
De fapt, formatul „5+2” nu este menit să rezolve conflictul...
formatul „5+2”, dar nici acest lucru nu trebuie să ne mire sau să ne descurajeze. De fapt, formatul „5+2” nu este menit să rezolve conflictul. Formatul „5+2” este menit să menţină o stare de calm în zona de conflict şi eventual să aprobe sau să ratifice acorduri politice care ar fi încheiate în afara formatului „5+2”. Deci formatul „5+2” este, de fapt, un organism de aprobare şi legitimizare a unor hotărâri care ar fi luate în afara formatului „5+2”.

Europa Liberă: Ce mesaj ar trebui să aibă guvernarea pentru domnul Kerry care este aşteptat la Chişinău?

Vladimir Socor

Vladimir Socor

Vlad Socor: „Mesajul ar trebui să fie: apreciem aceste vizite şi mai veniţi pe la noi. În al doilea rând, ar trebui să fie exprimarea recunoştinţei pentru asistenţa acordată prin Provocările Mileniului. Statele Unite nu datorează absolut nimic Republicii Moldova. Au făcut acest gest, de fapt, umanitar, un gest filantropic, fără gânduri ascunse pe planul strategic sau geopolitic. Este un act generos din partea Statelor Unite care merită subliniat şi salutat cu recunoştinţă. Al treilea punct ar fi o implicare americană mai activă în diplomaţia rezolvării conflictului din Transnistria.

Cred că diplomaţii moldoveni ar trebui să le explice celor americani faptul că avem de a face nu cu un conflict intern, în cadrul Republicii Moldova, între două părţi ale Republicii Moldova sau între cele două maluri ale Nistrului, ci avem de a face cu un
Avem de a face cu un conflict interstatal între Rusia şi Republica Moldova, conflict în care Rusia menţine trupe pe teritoriul recunoscut internaţional al Republicii Moldova...
conflict interstatal între Rusia şi Republica Moldova, conflict în care Rusia menţine trupe pe teritoriul recunoscut internaţional al Republicii Moldova, împiedicând Republica Moldova să îşi exercite suveranitatea asupra acestui teritoriu.

Mai trebuie clarificat şi faptul că asigurările Rusiei de a respecta integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova nu au valoare practică, ele sunt anulate de către politica aceleiaşi Rusii de a împiedica Republica Moldova să îşi exercite suveranitatea pe care Rusia spune că o recunoaşte în Transnistria. În realitate, Rusia împiedică Republica Moldova să exercite această suveranitate. Chiar dacă în discuţiile din formatul „5+2” se menţine ficţiunea potrivit căreia Tiraspolul şi Chişinăul sunt părţi în conflict, în realitate trebuie să fie foarte clar pentru toţi cei implicaţi că avem de a face cu un conflict între Rusia şi Republica Moldova.

Abordarea va fi foarte greu de schimbat în negocierile oficiale, dar este necesar ca negociatorii, inclusiv cei care, prin forţa lucrurilor, susţin cauza Republicii Moldova, Statele Unite şi Uniunea Europeană, să fie clar în mintea acestor diplomaţi occidentali că avem de a face cu un conflict interstatal impus de către Rusia Republicii Moldova.

Rusia a reuşit să impună această logică în cadrul procesului de negocieri. Pe vremea preşedinţiei domnului Petru Lucinschi, care acceptat să iscălească memorandumul care declară că părţile în conflict sunt Chişinăul şi Tiraspolul, iar Rusia ar fi arbitra conflictului, mediatoare şi chiar garantă, în pofida faptului că Rusia, de fapt, este ea însăşi participantă la conflict. Memorandumul din
Memorandumul din 1997, semnat de preşedintele Lucinschi, nu are nicio valoare juridică, dar a influenţat decisiv abordarea conceptuală a acestui conflict. Petru Lucinschi nu ar fi trebuit să iscălească acel memorandum...
1997, semnat de preşedintele Lucinschi, nu are nicio valoare juridică, dar a influenţat decisiv abordarea conceptuală a acestui conflict de către diplomaţiile internaţionale. Petru Lucinschi nu ar fi trebuit să iscălească acel memorandum.”

Europa Liberă: Domnule Socor, dacă UE şi SUA ar avea statut de mediator în formatul „5+2” de negocieri, lucrurile s-ar prezenta altfel?

Vlad Socor: „ Nu, cred că nu s-ar prezenta altfel, mult mai simplă ar fi formula participanţii la negocieri. Aceasta, din capul locului, egalizează pe toţi participanţii fără discriminările care sunt implicite în formula mediatorie şi observatorie. Sunt părţile mediatorii şi observatorii, părţile fiind Chişinăul şi Tiraspolul.

Deci, dacă am lansa un efort de a schimba statutul europenilor şi al americanilor din cel de observator în cel de participant cu drepturi depline, atunci cred că negocierile s-ar duce într-o fundătură. În loc de a se discuta probleme de conţinut şi probleme de statut politic al Transnistriei, discuţiile s-ar împotmoli într-o cale lăturalnică, în chestiuni de ordin procedural. Aceasta ar cere un timp adiţional, problema ar putea să dureze ani de zile, fără a fi rezolvată. Cu alte cuvinte, s-ar pierde timp şi energie, fără a se trece la discuţia pe care Chişinăul, pe bună dreptate, doreşte să o înceapă, anume aceea a rezolvării politice a conflictului.”
XS
SM
MD
LG