Linkuri accesibilitate

„Moldova a făcut un prim pas, fără precedent, pe calea integrării europene”


Vladimir Socor

Vladimir Socor

Valentina Ursu în dialog cu analistul politic Vladimir Socor despre rezultatele summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.


Europa Liberă: Domnule Socor, să facem bilanţul acestui summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius, pentru că aţi fost prezent şi dumneavoastră la acest eveniment, mai ales că, după acest summit, la Chişinău, ar exista şi o stare de euforie, autorităţile încearcă să convingă lumea de acasă că este un succes aproape istoric parafarea Acordului de Asociere cu UE şi că, la anul, ar putea moldovenii să călătorească fără vize în UE şi, pe la finele lui 2014, Moldova va semna Acordul de Asociere. Să fie o euforie motivată?

Vladimir Socor: „Eu aş spune că este o evaluare realistă a rezultatului obţinut. Şi e foarte bine că guvernarea împărtăşeşte această evaluare cu cetăţenii Republicii Moldova. E un lucru firesc. Succesul este foarte mare din simplul motiv că Moldova a făcut un prim pas, un pas fără precedent, pe calea integrării europene. Republica Moldova fusese, multă vreme, uitată, neglijată, marginalizată, în parte, şi din cauza împrejurărilor interne din Republica Moldova. Uniunea Europeană nu prea avea timp şi suficiente resurse, şi preocupare pentru Republica Moldova. Situaţia aceasta s-a schimbat, în parte, datorită reformelor din Republica Moldova, în parte, şi din cauza procesului dinamicii fireşti a extinderii Uniunii Europene către Răsărit. De asemenea, Republica Moldova are avantajul foarte mare, unic în comparaţie cu alte ţări foste sovietice, de a nu se mărgini direct cu Rusia. Acest lucru reduce mizele geopolitice ale implicării Uniunii Europene în Republica Moldova. Aceasta se poate face, fără a irita prea mult Rusia.”

Europa Liberă: Domnule Socor, până la urmă, e un merit, e un noroc sau împrejurările favorizează Republica Moldova să fie succesul Parteneriatului Estic?

Vladimir Socor: „Nu numai împrejurările, este un noroc. Pentru prima dată, în decursul la 22 de ani de independenţă, guvernarea a reuşit să ducă la îndeplinire un program de reforme coerent, cu sprijinul experţilor Uniunii Europene. Este meritul actualei guvernări, dar doresc să subliniez acest lucru, e meritul unei părţi a actualei guvernări. Anume echipa Partidului Liberal Democrat, condus de domnul Vlad Filat, echipa guvernamentală condusă de primul ministru Iurie Leancă şi de ministrul de Externe, Natalia Gherman. Anume această echipă a dus reformele la bun sfârşit. Guvernul este unul de coaliţie.”

Europa Liberă: Occidentalii totuşi insistă pe nevoia continuării reformelor şi chiar a livrării rezultatelor, mai ales, în lupta cu corupţia. Şi chiar cineva zicea la Vilnius: nu trebuie să se închidă ochii acolo unde lupta cu corupţia nu dă rezultate. Nu trebuie să se închidă ochii, din moment ce nu există un climat prietenos pentru afaceri, mai sunt foarte multe restanţe: reforma Procuraturii. Trebuie să simtă şi cetăţeanul efectele acestor reforme. În caz contrar, se compromite ideea eurointegrării.

Vladimir Socor: „Sunt de acord cu dumneavoastră. Restanţele sunt multe şi mari. Uniunea Europeană, de fapt, a acordat un fel de păsuire Republicii Moldova, i-a
Restanţele sunt multe şi mari. UE, de fapt, a acordat un fel de păsuire Republicii Moldova...
acordat un interval de timp suplimentar, pentru a duce la îndeplinire anume reformele la care v-aţi referit dumneavoastră.”

Europa Liberă: Comuniştii, care au susţinerea a circa cincizeci la sută din electorat, vor să schimbe acest vector al politicii externe, să nu se mai apropie Moldova de UE, să meargă spre Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan.

Vladimir Socor: „Elementul pro-european, predominant, în cadrul guvernării, se află între două pericole. Pe de o parte, cancerul corupţiei, din interiorul sistemului, pe de altă parte, ameninţările comuniştilor din exteriorul sistemului. Avem de a face cu trei forţe. Întrebarea este cum se vor coaliza aceste forţe, va fi o coaliţie a două forţe împotriva celei de a treia. Deocamdată asistăm la un consens, în cadrul actualei guvernări, între partidele liberal-democrat şi democrat, de a se alia, cel puţin, temporar, împotriva pericolului comunist.”

Europa Liberă: Dar există riscul să se dezbine fragila coaliţie între cele trei partide?

Vladimir Socor: „Da, riscul există, în permanenţă. Pur şi simplu, aritmetica din cadrul Parlamentului Republicii Moldova este atât de complicată, încât necesită combinaţii riscante, uneori combinaţiile nici măcar nu sunt posibile, uneori apar şi
Cred că pericolul din partea Partidului Comuniştilor este privit în mod exagerat...
schimbări de coaliţie, foarte neprevăzute, cum am observat, în prima jumătate a anului acesta. Permutări, schimbări de alianţe, de coaliţii, în mod tactic, nu strategic. Pe planul strategic, cred că pericolul din partea Partidului Comuniştilor este privit în mod exagerat. Partidul Comuniştilor nu mai are resurse de a-şi lua revanşa, poate cel mult să organizeze mici evenimente în stradă, evenimente de tip carnaval, evenimente cum am văzut chiar zilele trecute la Chişinău, exact în zilele summit-ului de la Vilnius. Un număr mic de protestatari, timp de două zile, au pus două corturi mari şi late, în faţa sediului misiunii Uniunii Europene din Chişinău. Am văzut trei purtători de cuvânt ai acestui protest. Doi dintre ei au vorbit în ruseşte. Aceasta înseamnă că protestul respectiv nu provine din masa populaţiei, provine din grupuri marginale, din Chişinău sau din Parlament. Adresându-se opiniei publice în limba rusă, degeaba protestatarii încearcă să obţină un sprijin de masă. Suntem în Republica Moldova, la urma urmelor, nu în Rusia.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi cel care aţi susţinut Partidul Comuniştilor, pe timpul când era la guvernare şi îmbrăţişa opţiunea pro-europeană. Cum explicaţi dumneavoastră această întorsătură la 180 de grade a PCRM-ului condus de domnul Voronin?

Vladimir Socor: „Eu o explic în două feluri: un factor extern şi un factor intern. Factorul extern provine din percepţia conducerii Partidului Comuniştilor, potrivit cărora Rusia este în ascensiune, pe plan internaţional, în timp ce Uniunea Europeană este în declin. Eu am spus întotdeauna, chiar când Partidul Comuniştilor era la putere, acest partid nu dispune de capacităţi profesioniste de analiză politică, rămân ancoraţi exclusiv în spaţiul informaţional rusesc, fără acces la alte surse de informare. În viziunea lor, captivă propagandei ruseşti, Rusia este în ascensiune, în timp ce Occidentul, în general, ar fi în declin.

Ca urmare, conducerea Partidului Comuniştilor îşi ajustează poziţia în chestiuni internaţionale, conform acestei percepţii greşite. Partidul Comuniştilor şi-a schimbat viziunea, cam în anul 2008, cam de atunci datează schimbarea lor de viziune, când au tras concluzia că Occidentul, în general, Uniunea Europeană, în special, nu poate ajuta, în mod eficient, Republica Moldova să-şi rezolve problemele. Deci schimbăm orientarea, ne orientăm şi spre Rusia. Dar, chiar în această situaţie, comuniştii, dacă
Comuniştii, dacă ar veni la putere, cu siguranţă că, nu ar adopta o direcţie pro-rusească...
ar veni la putere, cu siguranţă că, nu ar adopta o direcţie pro-rusească. Ar schimba direcţia actuală, dar nu pentru una rusească, ci pentru politica clasică a dublului vector în politica externă. O politică astăzi în Republica Moldova, cu totul învechită, nu ar duce la niciun rezultat. Sigur ar trage Republica Moldova înapoi, îndărăt spre lumea rusă, din care Moldova doreşte să iasă. Dar perspectiva aceasta este nulă, deoarece Partidul Comuniştilor nu mai are mijloacele să revină la putere.

Factorul intern, pe de altă parte, comuniştii au decis să recurgă la o tactică electorală pe care şi alte partide o folosesc, în alte ţări, şi anume mobilizarea maximă a susţinătorilor activi ai partidului. În loc să practice o strategie largă de a atrage cât mai mulţi alegători şi cât mai mulţi susţinători dinspre centrul spectrului politic, Partidul Comuniştilor a decis să nu-şi asume riscuri, ci să meargă în alegeri, mobilizând la maxim acea parte a electoratului, pe care poate conta, în orice împrejurări. Aceasta a condus la o retorică de tip sectar din partea Partidului Comuniştilor. Dânşii subliniază afinităţile culturale, politice şi istorice cu Rusia, subliniază participarea minorităţilor etnice rusofone mai intensă la guvernarea ţării, inclusiv pe plan local. Dânşii subliniază cartea antiromânismului sau a românofobiei, în acelaşi scop, de a-şi mobiliza la maximum numărul din ce în ce mai mic de adepţi.”

Europa Liberă: Dar evenimentele de la Kiev nu ar fi o lecţie şi pentru opoziţia comunistă de la Chişinău?

Vladimir Socor: „Eu nu cred că Partidul Regiunilor şi preşedintele Victor Ianukovici au încercat să se apropie de Moscova. Dânşii au fost intimidaţi şi şantajaţi de către
Nu cred că Partidul Regiunilor şi preşedintele Victor Ianukovici au încercat să se apropie de Moscova. Dânşii au fost intimidaţi şi şantajaţi de către Rusia...
Rusia, ameninţaţi şi şantajaţi cu sancţiuni economice. În timp ce Uniunea Europeană a fost prinsă pe picior greşit, nu a aşteptat această evoluţie, a fost surprinsă nepregătită şi nu a reuşit să ofere Ucrainei avantaje economice care ar fi compensat, măcar în parte, pierderile pe care Rusia ameninţa să le provoace Ucrainei pe plan economic.”

Europa Liberă: Dar ceea ce se întâmplă în Ucraina o avantajează actualmente pe Moldova?

Vladimir Socor: „Nu. Cred că situaţia din Ucraina nu are niciun fel de impact asupra situaţiei din Republica Moldova. Opinia publică din Ucraina, conform celor mai multe sondaje de opinie, favorizează în proporţie de 40 la sută orientarea europeană şi aproape 40 la sută orientarea spre Rusia şi Uniunea Euroasiatică. Deci o situaţie, în opinia publică, destul de asemănătoare cu situaţia din Republica Moldova, în care cele două direcţii de orientare externă se echilibrează reciproc. Dar, în Kiev, au ieşit în stradă să protesteze reprezentanţii opoziţiei politice, pro-europene, şi adepţii cei mai convinşi ai orientării europene.

Deciziile de politică externă ale Ucrainei nu vor fi luate în stradă, nu vor fi luate în pieţele publice, nici de societatea civilă, nici de politicienii din opoziţie. Deciziile vor fi luate de guvernare. Guvernarea are majoritate în Parlamentul Ucrainei, preşedintele Ianukovici a fost ales în mod legitim şi democratic, alegerile prezidenţiale din Ucraina din 2010 au fost evaluate ca democratice de către observatorii internaţionali. De exemplu, Carl Bildt, Radosław Sikorski, Manuel Barroso şi alţi oameni de stat europeni, la Vilnius, au declarat că deciziile luate de preşedintele Ianukovici şi guvernul său sunt legitime, deoarece anume preşedintele şi guvernul sunt împuterniciţi constituţional să ia asemenea decizii, iar guvernul este legitim şi ales în mod democratic. Aşa au declarat demnitarii europeni la Vilnius. Deci, potrivit demnitarilor europeni, deciziile luate la Kiev pot fi greşite, pot fi rele, pot fi în dezavantajul Ucrainei, dar sunt constituţional legitime.”

Europa Liberă: Credeţi că Moldova va avea de înfruntat provocări ce pot veni din exterior, din partea Estului, a Kremlinului? Vor fi presiuni sau Moscova s-a resemnat cu parcursul european al Moldovei?

Vladimir Socor: „La întrebarea dumneavoastră dacă Moldova poate fi supusă unor şantaje sau ameninţări ruseşti, desigur, Rusia ar dori acest lucru. Dar şi Rusia a
Rusia a pierdut o cea mai mare parte dintre mijloacele de presiune sau şantaj. Dependenţa economică a Republicii Moldova de Rusia este mult mai scăzută...
pierdut o cea mai mare parte dintre mijloacele de presiune sau şantaj. Dependenţa economică a Republicii Moldova de Rusia este mult mai scăzută, în comparaţie cu gradul de dependenţă al Ucrainei, din punct de vedere economic. Comerţul exterior al Republicii Moldova s-a reorientat, nu în totalitate, dar în bună măsură, în direcţii altele decât Rusia, mai ales, spre Uniunea Europeană. Acesta este un plus. De altfel, şi Georgia este într-o situaţie asemănătoare cu Republica Moldova. Gradul de dependenţă faţă de Rusia este mult mai scăzut, în comparaţie cu dependenţa Ucrainei de Rusia, pe plan economic.

Apoi, situaţia din Transnistria. Chiar ultimele declaraţii din partea lui Dmitri Rogozin referitoare la „vagonul transnistrean”, care se va desprinde de „trenul Moldovei”, în cazul în care „trenul Moldovei” merge în continuare spre Europa, faptul că domnul Rogozin tot repetă această declaraţie demonstrează pierderea pârghiei de influenţă a Transnistriei asupra Chişinăului. Rusia s-a poziţionat atât de radical în favoarea Transnistriei, Rusia a renunţat la orice aparenţă de a juca rolul de arbitru între Chişinău şi Tiraspol, încât Rusia a pierdut pârghia de influenţă prin această intransigenţă şi această abordare absolutistă. Dacă, ipotetic, Rusia mâine ar începe să spună: „Dacă Republica Moldova îşi revizuieşte abordarea faţă de Uniunea Europeană, atunci poate şi Rusia îşi va revizui abordarea faţă de problema transnistreană”, atunci da, atunci Rusia ar încerca să recâştige pârghii de influenţă
Moscova demonstrează că nu mai are pârghii de influenţă asupra Chişinăului, prin intermediul problemei transnistrene...
asupra Republicii Moldova. Dar, tot repetând la nesfârşit povestea cu vagonaşul, Moscova demonstrează că nu mai are pârghii de influenţă asupra Chişinăului, prin intermediul problemei transnistrene.

Deci eu cred că Moldova practic a scăpat din strânsoarea Rusiei. Ce ar mai putea să facă Moscova? Ar mai putea să organizeze sau o ciocnire armată pe Nistru, sau să provoace tulburări în zona găgăuză, sperând ea, Moscova, că autorităţile de la Chişinău ar reacţiona excesiv sau şi-ar pierde cumpătul. Poate că cele mai recente hotărâri ale Adunării Populare din Comrat, inspirate de propunerile lui Ivan Burgudji, un element radical, chiar printre găgăuzi, poate că aceste decizii au anume scopul de a provoca Chişinăul să reacţioneze în mod necalculat, în mod nesăbuit. Eu am încredere că, la Chişinău, nu vor avea loc reacţii necalculate.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG