Linkuri accesibilitate

Un reportaj de la o întreprindere de prelucrare a deşeurilor de la Bălţi.


Odată cu apropierea de Uniunea Europeană, Republica Moldova urmează să lupte eficient nu doar cu corupţia sau migraţia ilegală, dar şi cu... deşeurile. În caz contrar, autorităţile riscă să suporte sancțiuni. În 2009, la doi ani după aderarea la comunitatea europeană, România era la un pas de a fi amendată cu 200 mii de euro pe zi pentru că nu reuşise să rezolve problema gropilor de gunoi. Această povară poate fi luată de pe umerii statului de întreprinderile private gata să recicleze deşeurile şi să le transforme în combustibil. În Republica Moldova o astfel de întreprindere funcţionează la Bălţi, unde a mers şi corespondenta noastră, Diana Răileanu:

În Republica Moldova întreprinderile care reciclează deşeurile menajere ca plasticul, cartonul sau cauciucul, pot fi numărate pe degete. Nu pentru că ar lipsi aceste deşeuri, ci mai degrabă pentru că oamenii nu au încă deprinderea de a le separa de celelalte tipuri de rămăşiţe. Aceasta concluzie mi-au sugerat-o discuţiile cu mai mulţi trecători pe care i-am întrebat dacă obişnuiesc să separe plasticul sau cartonul de restul gunoiului:

„Pur şi simplu le punem pe toate într-o sacoşă şi gata.”

Europa Liberă: Credeţi că ar trebui să fie selectate?

„Eu cred că nu. Trebuie să le selecteze cei care strâng gunoiul.”

Europa Liberă: Nu ar fi mai uşor ca fiecare să pună cartonul într-o sacoşă, plasticul în alta?

„Cred că la noi asta încă nu a intrat în vigoare.”

Europa Liberă: Ştiţi că din carton, masă plastică, cauciuc poate fi obţinut gaz lichefiat cu care să se încălzească întreprinderi sau instituţii?

„Desigur, am citit foarte multe despre aceste produse care pot fi utilizate de mai multe ori pentru a păstra mai multă energie pe pământ. Cred că de aici se poate profita foarte mult, dar ţara noastră nici nu se gândeşte la faptul că se poate investit în domeniu.”

Europa Liberă: Ar trebui?

„Sigur, noi nu avem alte resurse decât deşeurile.”

„Dacă nu vom lupta ca să avem o societate curată, evident că vom avea diferite boli, maladii. Ca să fie ordine în ţară, eu cred că de la cei mici totul să înceapă. Sunt şi eu tânără şi recunosc că nu respect toate regulile şi poate că uneori trec indiferentă.”

Deşeurile menajere nu reprezintă doar o sursă de miros neplăcut şi poluare, cum cred mulţi. Din deşeurile prelucrate corect poate fi obţinut gaz lichid utilizat ca agent termic. Ivan Damaschin din Bălţi conduce de peste un deceniu o companie de prelucrare a deşeurilor nemetalice. Până la apariţia întreprinderii, spune patronul, deşeurile se îngropau la marginea oraşului:

„Aceste deşeuri care zi de zi se acumulau, care nu erau controlate, se duceau la Poligonul orășenesc, unde se îngropau, deoarece alternativă nu era. Din momentul destrămării Uniunii Sovietice nu se reciclau, ceea ce ducea la poluarea mediului, pur şi simplu prin arderea deşeurilor la aceste poligoane. Din moment ce am început să activăm în această direcţie deja am început selectarea. Contra plată, unele persoane particulare care doreau să câştige, colectau aceste deşeuri, noi le achiziţionam şi apoi le reciclam.”

Ivan Damaschin spune că pot fi reciclate nu doar deşeurile menajere, dar şi frunzele uscate, crengile şi paiele pe care mulţi moldoveni obişnuiesc să le ardă pe dealuri. Inspirată de procesul de reciclare a deşeurilor, soţia omului de afaceri din Bălţi, Ludmila Abramciuc

Ludmila Abramciuc

Ludmila Abramciuc, a pus pe picioare o întreprindere de prelucrare a resturilor cerealiere, din care produce brichete pentru cazane pe biomasă. Mai în glumă, mai în serios, Ludmila Abramciuc se arată convinsă că în domeniul energiei regenerabile trebuie să lucreze mai multe femei:

„Doar aşa va fi curăţenie în ţară. Nimic nu trebuie să se arunce, totul trebuie să fie reciclat. Ba mai mult, cred că întreprinderile de reciclare trebuie să fie conduse de femei, care sunt din fire economicoase. Sincer, chiar aş prefera să am în subordinea mea mai multe femei, acestea nu consumă alcool, sunt mult mai responsabile, nu întârzie la muncă. De fapt, ca să ştiu cum să conduc această companie am lucrat ani în şir cu utilajele de reciclare. Doar într-o lună am slăbit cu zece kilograme, aşa că doamnele care vor să slăbească, le invit aici la lucru.”

Ludmila Abramciuc şi Ivan Damaschin cred că problema gunoiştilor sau cea a deşeurilor menajere trebuie să fie prioritare pentru Republica Moldova, la fel cum sunt cea a reformării Justiţiei sau Procuraturii. Oamenii de afaceri îşi pun speranţe în Strategia naţională de mediu, elaborată recent de Guvern, document care promite în următorii zece ani soluţionarea problemelor ecologice, între care şi cea a gunoiştilor neautorizate.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG