Linkuri accesibilitate

Octavian Țîcu: „instabilitatea lasă şi Moldova deschisă unor eventuale influenţe din exterior”.




Piețele Kreşceatik şi Independenței sunt locurile unde acum se decide, din nou şi în mod magistral, soarta Ucrainei, dar şi, în mare parte, a regiunii. Cum ar putea să se răsfrângă cele întâmplate în ţara vecină asupra Republicii Moldova? Şi ce atitudine pot adopta oficialităţile moldovene sau ce măsuri ar trebui să aibă în vedere în contextul evenimentelor din Ucraina? O convorbire la această temă cu istoricul Octavian Ţîcu, cercetător la Institutul de Istorie al Academiei de ştiinţe.

Europa Liberă: Republica Moldova a revenit triumfătoare de la Vilnius, ţara vecină, Ucraina, a intrat într-o perioadă a tulburărilor cu efecte încă greu de ghicit. În această situaţie, din punctul Dvs. de vedere, există motive de preocupare, îngrijorare sau de alte sentimente sau reacţii la Chişinău? Am auzit deja titluri „alarmiste” de felul că ceva sau cineva dinspre Nipru „aduce războiul la graniţa Republicii Moldova”. Ar fi cazul pentru preocupări speciale de securitate din partea autorităţilor R. Moldova?

Octavian Ţîcu: „Dacă aducem istoria în explicarea realităţilor actuale, sigur că ar trebui să fim îngrijoraţi, fiindcă întotdeauna ce s-a întâmplat în Ucraina a avut influenţă asupra noastră. Voi invoca doar câteva momente. Cum a fost de exemplu situaţia după Primul Război Mondial, când pretenţiile Ucrainei şi războiul civil a afectat direct situaţia din Basarabia. Nemaivorbind de ceea ce a urmat după aceasta – prin intermediul Ucrainei Moscova şi-a proiectat influenţele şi asupra Basarabiei, iar independenţa Ucrainei în mare parte a contribuit la ceea ce s-a întâmplat la noi, nemaivorbind de faptul că lipsa unei reacţii a Ucrainei a stimulat şi influenţat războiul din Transnistria în mod direct.

Adică, tot ceea ce se întâmplă în Ucraina, care este un actor important geopolitic, are influenţe directe asupra Republicii Moldova şi în mare parte faptul că nu a semnat la Vilnius a slăbit capacitatea noastră de a rezista în faţa presiunilor Rusiei.”

Europa Liberă: Şi acum cum ar putea reverbera asta aici?

Octavian Ţîcu:
„Problema este că statalitatea Republicii Moldova, la fel ca şi a Ucrainei este o chestiune modelată recent şi gradul de statuare a elitelor clasei politice s-a făcut cam într-un mod asemănător. Avem foarte multe lucruri comune care ne leagă în explicarea lucrurilor care se întâmplă în Ucraina şi în Moldova, dar din punctul meu de vedere totuşi noi avem un mare avantaj în comparaţie cu Ucraina, pentru că după anul 2004, când a fost lansat Parteneriatul estic cu UE, politica europeană de vecinătate, iar mai târziu Parteneriatul estic, Republica Moldova a avut un traseu relativ coerent.

Eu cred că noi ar trebui să ne focusăm mai mult asupra acestei continuităţi în realizarea politicilor europene, invocând inclusiv meritul PCRM, care o perioadă, chiar dacă a mimat acest proces, dar i-a dat un conţinut în formă şi această unitate la nivelul implementării politicilor europene face cazul nostru diferenţiat şi ne absolvă de aceste valuri şi perturbări care s-au întâmplat în Ucraina.

Avem mai mult ca niciodată nevoie de consolidare şi nu de erijare din partea unor anumite partide politice în ipostaza de salvatori ai naţiunii. Meritul pentru această continuitate este a întregii societăţi, inclusiv a actorilor politic care sunt actualmente în opoziţie.”

Europa Liberă: Ce are totuşi de pierdut R. Moldova din cauza unei Ucraine sfâşiată de tulburări interne, imprevizibilă şi, eventual, exportatoare de instabilitate?

Octavian Ţîcu:
„Noi am avut experienţa aceasta scurtă a unei Ucraine europene, în care această direcţie de integrare europeană a Ucrainei a adus foarte multe beneficii Republicii Moldova, o anumită stabilitate în relaţia cu Transnistria, pentru că Ucraina, ne aducem aminte, a fost direct implicată în salvarea unor anumitor aparenţe de loialitate faţă de Republica Moldova, cum ar fi crearea EUBAM, implicarea în formatul 5+2, planul Iuşcenko pentru democratizarea Transnistriei şi mai multă încredere în faptul că politicile Ucrainei nu vor lovi în statalitatea Republicii Moldova.

Acest traseu european evident că a fost coordonat cu UE şi acest control al UE asupra politicilor ucrainene, nu în sens de implicare în agenda internă, ci în generarea unui interes european în securizarea acestei regiuni, a fost întotdeauna şi eu cred că va fi benefică pentru Republica Moldova. Absenţa unor astfel de repere clare şi de situaţie instabilă în Ucraina în primul rând va afecta această problemă a Transnistriei, care, pentru noi, este cea mai importantă, eu cred că este axul formativ al statalităţii noastre şi până la absenţa rezolvării sale nu vom putea vorbi despre o integritate la nivelul expresiei ca stat.

Iar în al doilea rând această instabilitate lasă şi Moldova deschisă unor eventuale influenţe din exterior, atât la nivelul clasei politice, care va fi din ambele ipostaze expusă fie presiunilor, fie seducţiilor materiale sau de alt gen pe care le-a avut şi Ucraina în raport cu Rusia, şi nu în ultimul rând acest lucru va afecta capacităţile noastre de reformare în plan intern, urmare a agendei europene, şi, în general, conservarea, să zicem, traseului european al Ucrainei, ar fi fost pentru Republica Moldova o chestiune foarte importantă. La ora actuală eu cred că noi suntem deschişi suflării unui vânt dinspre est care poate cauza foarte multe probleme în Republica Moldova. ”

Europa Liberă: Sunt nişte priorităţi în relaţiile bilaterale moldo-ucrainene. Acestea vor trebui lăsate acum pentru vremuri mai bune?

Octavian Ţîcu:
„Cu siguranţă ele nu mai sunt actuale, pentru că pentru Republica Moldova este important ce se întâmplă la Kiev. În măsura în care opoziţia va reuşi sau nu impunerea acestei agende europene, sau va alterna în ultim ceas poate dorinţele autorităţilor actuale de la Kiev de a reveni la masa de negocieri cu UE. Pentru că în absenţa unor astfel de comunităţi, să spunem, a intereselor în UE, nu avem ce discuta cu ucrainenii, care, atunci când sunt alături de Rusia, cauzează probleme şi gândesc într-o dimensiune imperială, şi nu europeană în raport cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Conflictul de la Kiev ridică din nou mai multe probleme cum ar fi atitudine faţă de libertatea întrunirilor, deturnarea acestor întruniri de grupuri de provocatori, tratamentul – iată, de-o violenţă aparte al jurnaliştilor aflaţi la datorie în inima tensiunilor protestatare. În general, lucrurile ar trebui să se schimbe cumva, cum se aştepta după 7 aprilie 2009? Sau se va repeta şi în versiune ucraineană povestea moldovenească?

Octavian Ţîcu:
„Eu nu cred că noi vom avea o repetare a acestui scenariu. Cel puţin există o stabilitate la nivelul clasei politice, există deja o societate civilă care din punctul meu de vedere va fi extrem de nemulţumită de eventuala repetare a unui astfel de scenariu la noi, în Republica Moldova.

În general, mie mi se pare că ceea ce se întâmplă la noi are mai multă stabilitate urmare a acestui traseu şi a acestor schimbări. Altceva este că acest consens relativ nu este unul determinat de o schimbare reală, care ar fi dat şi mai multă legitimitate autorităţilor de la Chişinău, acelor partide politice care actualmente şi-au asumat această situaţie.

Mie mi se pare o chestiune mai mult determinată de contextul extern şi de jocul geopolitic care pur şi simplu i-a timorat pe cei de la Chişinău în dorinţa de a dori această schimbare. Pentru că atât în Republica Moldova, cât şi în Ucraina – şi lucrul acesta ne este comun – există forţe care mimează acest proces de euro-integrare, pentru că aflarea într-un câmp legal şi conform normelor europene este extrem de riscant pentru ei, cei care fac afaceri într-un context tulbure şi se acoperă cu euro integrarea doar pentru a obţine beneficii în urma acestei euro integrări, fără ca să se angajeze într-un proces amplu de schimbare.

Această lecţie a Ucrainei, în care puterea a fost şi este aservită unor grupuri de interese este extrem de utilă de a se lua în considerare în Republica Moldova, când ne gândim la jocul de-a euro-integrarea şi falimentul ei în ultimă instanţă, atunci când este identificată cu gruparea de oligarhi.”

Europa Liberă: Ar fi o ocazie acum pentru politicienii moldoveni – cei care poate nu intră în formula Dvs. descrisă până acum, cei care-şi doresc cel puţin acest lucru - să manifeste o „apropiere euroatlantică”, cum consideră unii analişti, cel puţin?

Octavian Ţîcu:
„Apropierea euroatlantică este problematică din mai multe considerente, inclusiv constituţionale. Din alt punct de vedere, angajamentul pe care îl demonstrează chiar şi vizita actuală a Secretarului de Stat american, în general implicarea SUA, dincolo de mesajul simbolic, înseamnă mai multă certitudine în conturarea unor zone de influenţă şi un mesaj clar spus Rusiei. Până la ora actuală doar guvernarea republicană şi-a luat acest angajament faţă de spaţiul post-sovietic, pentru că alte probleme de la nivelul politicii globale a determinat un recul şi o plasare a responsabilităţilor pe politicile UE.

Şi actualmente vedem o reîntoarcere spectaculoasă aş zice şi această vizită este importantă pentru noi, în condiţiile în care am rămas într-un moment dificil al incapacităţilor europene de a oferi altceva decât bani şi modele de dezvoltare şi o Rusie care arată că are instrumente suficiente de a schimba contextul.

Pentru mine personal, prin prisma experienţelor pe care le-au avut statele europene, această dimensiune euroatlantică a fost decisivă în conturarea stabilităţii, evoluţiei cursului acestor ţări, o stabilitate şi a investiţiilor care s-au făcut în aceste ţări, dar la momentul actual este o chestiune care nu reflectă realităţile din societatea moldovenească.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG