Linkuri accesibilitate

Moldova după Vilnius: perspectiva europeană şi reformele de acasă


La Vilnius, în timpul summitului Parteneriatului Estic al UE

La Vilnius, în timpul summitului Parteneriatului Estic al UE

La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă, cu Valentina Ursu şi invitaţii săi.


Liderii Uniunii Europene şi-au exprimat temerea legată de presiunile Moscovei asupra ţărilor din Parteneriatul Estic. Rusia a fost criticată dur pentru că a împiedicat încheierea Acordului de Asociere Ucraina - Uniunea Europeană.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso doreşte ca Acordul de Asociere Moldova-UE să fie semnat în 2014. Şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi-a exprimat speranţa că acordurile cu Moldova şi Georgia vor fi semnate la anul viitor.

Iar premierul Iurie Leancă se arată convins că Moldova a păşit cu dreptul şi că ţara merge pe o cale corectă, apropiindu-se de Uniunea Europeană. Despre importanţa summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Parafarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este importantă pentru parcursul european, însă nu trebuie să îmbete cu apă rece pe nimeni, pentru că mai este mult de muncit, a declarat Europei Libere şefa diplomaţiei, Natalia Gherman. Ea crede că Moldova trebuie să obţină o perspectivă a admiterii în Uniunea Europeană, până la următorul summit al Parteneriatului Estic, care va avea loc peste doi ani, la Riga.


Europa Liberă: Şi de ce autorităţile de la Bruxelles nu vorbesc clar despre această perspectivă europeană pe care ar trebui să o aibă ţările din Parteneriatul Estic?

Natalia Gherman

Natalia Gherman

Natalia Gherman: „Bănuiesc că, atunci când se va începe efortul de implementare a acordurilor care au fost astăzi parafate şi vor fi şi semnate, la anul, le va fi şi un pic mai uşor partenerilor din Uniunea Europeană să aprecieze efortul fiecărui partener la justa valoare, atunci când vorbim de implementare în bună credinţă, de mobilizare a eforturilor, de împărtăşire a aceloraşi valori pe care le avem noi, în Republica Moldova şi în Uniunea Europeană, se creează condiţii şi premise mult mai bune pentru apropierea relaţiei şi pentru un parteneriat pe bază diferenţiată. Or, noi pledăm în continuare pentru principiul de diferenţiere între partenerii estici, în acest cadru politic care este întitulat Parteneriatul Estic. Astăzi am pledat, în cadrul summit-ului, pentru definirea sau conturarea perspectivei europene pentru Republica Moldova, până la următorul summit al Parteneriatului care va avea loc, în capitala letonă, Riga, în 2015.”

Europa Liberă: De ce în declaraţia finală nu s-a regăsit nicio frază despre conflictele îngheţate?

Natalia Gherman: „Pentru noi a fost important că toate eforturile şi progresele noastre, inclusiv pe domeniul liberalizării regimului de vize, au fost reflectate foarte adecvat. Principiul diferenţierii între statele partenere a fot reflectat, de asemenea. Recunoaşterea alegerii europene şi a aspiraţiilor europene s-a regăsit, de asemenea. Deci Republica Moldova nu este unica ţară care are conflict nesoluţionat, în interiorul teritoriului său. Au fost şi alte state partenere care se află în conflict direct şi, din păcate, nu s-a ajuns la un consens din cauza altor state partenere. Nu din cauza Republicii Moldova. Or, pentru noi, celelalte elemente, pe care le-am menţionat, sunt nu mai puţin importante.”

Europa Liberă: Această reţinere a Ucrainei de a se apropia de Uniunea Europeană avantajează Republica Moldova?

Natalia Gherman: „Astăzi ne gândim, în primul rând, la ceea ce se întâmplă la noi în ţară. Deoarece, indiferent de calea sau alegerea Ucrainei, noi trebuie să fim pregătiţi pentru implementarea prevederilor Acordului de Asociere, pentru continuarea procesului de reforme şi pentru sporirea acestei interacţiuni sau relaţii între Moldova şi Uniunea Europeană care, în primul rând, înseamnă încredere, înseamnă dezvoltarea relaţiei pe bază de transparenţă şi deschidere reciprocă. În cazul în care vom fi un pic avantajaţi de către Uniunea Europeană, în contextul evoluţiilor din Ucraina, bănuiesc că aceasta ne va facilita foarte mult obiectivul pe care ni l-am propus.”

Europa Liberă: La întrevederea, pe care aţi avut-o la Moscova cu Serghei Lavrov, omologul dumneavoastră rus a spus că respectă opţiunea pe care şi-o alege Republica Moldova. Relaţia cu Moscova are de câştigat, în acest moment, sau vor ezita autorităţile ruse, de vreme ce Moldova a ales să se apropie de UE?

Natalia Gherman: „Noi suntem dispuşi să dezvoltăm această relaţie în paralel cu aprofundarea relaţiei cu Uniunea Europeană. Îndată ce Moldova se va moderniza şi va deveni o ţară care respectă standardele şi normele europene, bănuiesc, vom deveni parteneri şi mai atractivi pentru Federaţia Rusă. Dorim să dezvoltăm relaţia şi politică, şi economică, şi comercială cu partenerii noştri din Est şi din Vest. Şi sperăm foarte mult că şi colegii noştri din Federaţia Rusă vor ajunge la aceeaşi înţelegere.”

Europa Liberă: Dar e uşor să îi placi şi Estului, şi Vestului? Mă refer la Republica Moldova.

Natalia Gherman: „Eu aş spune că noi nu trebuie să facem eforturi ca să fim pe plac cuiva. Noi trebuie să ne gândim la reformarea în continuare a Republicii Moldova, la modernizarea ei şi la crearea condiţiilor mai bune pentru cetăţenii noştri.”

***

Rusia ar putea face anumite presiuni asupra Moldovei, încercând să aplice anumite elemente de şantaj, dar opţiunea pro-europeană rămâne o prioritate, a declarat Europei Libere liderul democraţilor, Marian Lupu.

Europa Liberă: De ce Bruxelles-ul astăzi încă ezită să ofere o perspectivă clară ţărilor-membre ale Parteneriatului Estic? Cel puţin, nu s-a regăsit articolul 49 al Tratatului.

Marian Lupu

Marian Lupu

Marian Lupu: „Eu nu cred că trebuie să facem o tragedie din acest lucru. Mie, cel puţin, la nivel personal, îmi era clar din start că şi parafarea, şi semnarea Acordului de Asociere nu poate oferi, de o manieră automată, ca şi un bilet sau un cec în alb, această perspectivă. Perspectiva depinde de noi, de munca pe care o vom depune la noi acasă, de nivelul de pregătire a ţării ca să corespundă standardelor Uniunii Europene. Pe alocuri, aceste standarde sunt foarte dure, ca şi deficit bugetar, ca şi politică macroeconomică. Să ştiţi că noi trebuie să pregătim economia ţării pentru a face faţă unor asemenea cerinţe. Deci totul este în mâinile noastre. Pe de altă parte, faptul că nu regăsim în această declaraţie, în mod automat, acceptul UE ca ţările partenere să aibă o perspectivă clară europeană, această nu înseamnă că o asemenea perspectivă clară nu este oferită. Politica Uniunii Europene se face nu doar în cadrul summit-urilor. Dialogul nostru este unul permanent pe filiera bilaterală, cu cele mai importante capitale ale statelor-membre UE şi cu Bruxelles-ul. Şi repet încă o dată: dacă ne facem bine munca noastră acasă, pentru binele nostru şi pentru bunăstarea oamenilor şi, pe de altă parte, între timp, va cunoaşte o evoluţie pozitivă şi situaţia pe intern, în Uniunea Europeană, această perspectivă clară şi definitivă, poate să-şi facă apariţia cât de curând.”

Europa Liberă: Credeţi că autorităţile de la Moscova s-au resemnat că Moldova merge spre UE?

Marian Lupu: „Vom trăi şi vom vedea. Eu gândesc că noi vom avea deja toate datele problemei cam prin primăvara anului viitor. Sunt mai mult ca sigur că perioada în care se desfăşoară Olimpiada de iarnă va fi o perioadă relativ calmă. Adevărata situaţie şi adevăratele decizii le vom vedea, în primăvara anului viitor. Că vor fi sau nu vor fi, haideţi să fim realişti. Situaţia poate fi şi de natura ca Republica Moldova, ca o ţară mică, potenţial economic şi, bine, marile forţe nu prea au în acest sens nişte interese foarte concrete de ordin economic sau financiar, ar putea să ducă la situaţia ca să nu resimţim niciun fel de presiuni. Însă trebuie să admitem şi situaţia când aceste presiuni îşi vor face apariţia. Trebuie să fim pregătiţi. Şi cu partenerii europeni deja am discutat toate scenariile.”

***

Într-un interviu pentru Europa Liberă, fostul premier, liderul liberal-democraţilor, Vlad Filat, a declarat la Vilnius că integrarea europeană va duce şi la reîntregirea teritorială a Republicii Moldova, unul din beneficiile importante pentru viitorul ţării.

Europa Liberă: Era cazul, în declaraţia finală, totuşi să fie stipulat ceva despre conflictele îngheţate?

Vlad Filat

Vlad Filat

Vlad Filat: „Sigur, este necesar ca în toate deciziile care sunt adoptate să se facă nu doar menţiune asupra conflictelor, pe care eu nu le-aş numi îngheţate pentru că ele dor, ele sunt deschise. Poate pentru cei din afară ele sunt îngheţate. Pentru cei care trăiesc, având pe teritoriu aceste conflicte, este rană deschisă, dar şi mesaj de solidarizare în a rezolva aceste conflicte care, din păcate, există.”

Europa Liberă: Dar ce se întâmplă, dacă Tiraspolul nu acceptă parcursul european?

Vlad Filat: „Noi urmărim parcurs european nu pentru un cetăţean luat în parte sau pentru o parte din cetăţeni. Noi urmărim acest proces de integrare europeană pentru întreaga Republica Moldova şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Puncte de vedere pot să fie diferite. Încă voi mai spune ceea ce am spus, pe întreg parcursul activităţii mele: alternativă procesului de integrare europeană care duce şi la reunificarea ţării Moldova nu are. Şi lucrul acesta trebuie să fie conştientizat. Sigur, este regretabil că Voronin personal, comuniştii sunt atât de speculativi şi atât de egoişti în comportamentul lor, şi pun în faţă interesul conjunctural, de moment, în faţa interesului naţional.”

Europa Liberă: Dar aceste proteste ale comuniştilor pot, într-un fel, să aibă un impact şi asupra situaţiei din ţară?

Vlad Filat: „Nu cred, deoarece ele sunt jalnice, în primul rând. În al doilea rând, ele sunt lipsite de logică şi de sens şi care nu văd cum ar putea să influenţeze. Din contra, eu cred că acest comportament, extremist, în cea mai mare parte, va mobiliza partea sănătoasă a societăţii care, într-un sfârşit, va înţelege că, răzleţiţi, noi nu vom reuşi să mergem înainte. Noi avem nevoie de unitate, ca niciodată, şi eu sper foarte mult la această unitate.”

***

Cele trei partide care au creat coaliţia de guvernarea pro-europeană au şansa să demonstreze moldovenilor că apropierea de UE este o realitate. De această părere este liderul liberalilor reformatori, Ion Hadârcă.

Ion Hadârcă

Ion Hadârcă

Ion Hadârcă: „Deschiderea, pe care a demonstrat-o Republica Moldova, consecvenţa şi seriozitatea cu care a operat în termen-record, chiar depăşind alte state, care cu mult înaintea noastră au iniţiat această procedură, aceeaşi Ucraină, demonstrează că Republica Moldova are capacităţi şi se poate mobiliza, în momentele acestea, demonstrând nu doar seriozitate, dar o atitudine foarte responsabilă faţă de ceea ce i s-a acordat şi capacitatea de a folosi la maximum această şansă. A fost o şansă unicală. Şansa aceasta începe să fie fructificată din momentul acesta. Dacă vom demonstra şi în etapele următoare, deja a venit în avant la lettre, au venit câteva semnale. Şi semnalul lui José Manuel Barroso, al Comisiei Europene, pentru declanşarea procesului de liberalizare a regimului de vize. Noi am încheiat negocierile cu privire la realizarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv. Aceasta înseamnă mai multe facilităţi pentru exporturile noastre, aceasta înseamnă o siguranţă mai mare, aceasta înseamnă ridicarea nivelului de bunăstare. Deci, noi suntem pe un drum drept. Nu sunt doar mesaje simbolice.”

***

Republica Moldova a intrat pe un drum cu sens unic, spre Uniunea Europeană, a declarat la Vilnius, pentru Europa Liberă, primarul capitalei, Dorin Chirtoacă.

Dorin Chirtoacă: „În mod normal, nimeni şi nimic nu trebuie să ne oprească din acest drum. Iar peste zece ani, în cazul în care facem totul aşa cum trebuie, ar trebui să devenim membri deplini ai Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Ce vă motivează să spuneţi acest lucru, din moment ce despre articolul 49 din Tratatul Uniunii Europene nu se vorbeşte nimic referitor la perspectiva europeană pentru ţările care fac pare din acest aranjament regional?

Dorin Chirtoacă

Dorin Chirtoacă

Dorin Chirtoacă: „Perspectiva europeană nu se oferă, perspectiva europeană se câştigă.”

Europa Liberă: Federaţia Rusă este gata să investească mulţi bani ca Ucraina să renunţe la aspiraţiile europene. Ce poate oferi Uniunea Europeană pentru aceste state din Parteneriatul Estic?

Dorin Chirtoacă: „Nu cred că destinul unui stat şi al unui popor trebuie negociat ca la piaţă. Există lucruri fireşti şi lucruri împotriva firii. Este firesc să facem parte din Europa, la fel cum este firesc şi pentru Ucraina, la fel cum s-a întâmplat pentru alte popoare slave, de fapt, din Estul Europei. Cehii, polonezii au optat pentru Uniunea Europeană pentru că aici vorbim despre democraţie şi perspectiva unui viitor mai bun. De ce atunci Rusia, care oferă tot timpul gaz ieftin în schimb, nicidecum nu poate să ajungă la prosperitate, în condiţiile în care lucrurile acestea se întâmplă de aproape 100 de ani în ceea ce priveşte iluzia unei vieţi mai buni, dar – lipsă de democraţie, dictatură, duble standarde. De fapt, Rusia nu prea are ce oferi Ucrainei, decât să o momească acum, pe termen scurt, să rezolve problemele unor politicieni fie de la Moscova, fie de la Kiev. Şi, în cele din urmă, Ucraina să fie batjocorită, încă o dată, cum s-a întâmplat şi anterior.”

Europa Liberă: Şi UE ce poate oferi?

Dorin Chirtoacă: „Uniunea Europeană poate oferi un parcurs pe termen lung pentru oricare stat, pentru oricare naţiune, în cazul în care sunt respectate reguli, standarde şi lucrurile sunt aşezate corect şi logic. Dovadă este chiar şi Vilniusul, unde ne aflăm, aici, Ţările Baltice, dovadă sunt toate statele din Europa de Est care au ieşit din sărăcie în 1989, din stagnare şi dintr-o zonă gri, urâtă şi au ajuns astăzi să fie aproape în rând cu popoarele şi cu ţările vest-europene.”

***

Ceea ce cred politicienii cred şi cetăţenii? Este întrebarea la care a căutat răspuns colega Diana Răileanu.

– „Nu sunt sigură cu ce ar rezulta, de fapt, parafarea acestui Acord. Vreau să sper, vreau să cred că va aduce rezultate bune, printre care şi liberalizarea regimului de vize spre UE. Pentru că ar fi bine pentru noi, tinerii acestei ţări, să putem călători şi să putem studia şi peste hotare, ca mai apoi să ne întoarcem în ţară, să implementăm ceea ce am văzut bine acolo.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca şi tânăra generaţie, ce credeţi că ar trebui să se schimbe în Republica Moldova, ca ţara să ajungă la un nivel european?

– „Moldova nu este o ţară care ar dispune de resurse naturale considerabile. Şi unicul domeniu în care s-ar putea de investit este creierul uman, în care, la moment, nu se investeşte absolut deloc. Pe mine, ca studentă, mă deranjează această problemă, fiindcă nu avem săli de studii bune, nu avem profesori. Şi aş vrea să se ofere cât mai multe locuri de muncă pentru studenţi, cât mai multe perspective. De fapt, să fie motivaţi ca aceştia să nu plece peste hotare.”

– „Ce este Europa? Este o ţară care a trecut prin diferite probleme. Şi, pe parcursul timpului, s-a civilizat, a pus pe primul plan valorile omeneşti, fiecare dintre cetăţeni să aibă dreptul la exprimare, să-şi exprime gândurile, să nu fie persecutat, să nu fie înjosit ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Deci asta ar aştepta şi Republica Moldova, dacă se îndreaptă spre Europa?

– „Numaidecât. Pentru că se începe de la aceasta. Pe noi cu sila nu ne trage nimeni încolo. Noi trebuie să vrem, în primul rând, să ne ducem încolo. Dar ei ne spun: „Ca să veniţi cu noi să trăiţi, faceţi aşa, faceţi aşa”.

Europa Liberă: Din punctul dumneavoastră de vedere, care ar fi beneficiile Acordului de Asociere?

– „Cred că spre bine mergem. Acesta tot este un plus oarecare.”

Europa Liberă: Dar Moldova ar trebui să se uite spre Vest sau spre Est?

– „Spre Europa, bineînţeles.”

Europa Liberă: De ce?

– „Noi suntem în centrul Europei. Numai spre Europa.”

Europa Liberă: Totuşi, societatea moldovenească este dezbinată. Cum să-i uneşti pe cei care vor o parte în Vest şi alta în Est?

– „Aceasta greu va fi.”

Europa Liberă: De datoria cui este să-i unească şi să le explice ce şi cum e?

– „De datoria fiecăruia dintre noi, care mergem spre Europa. Sunt foarte mulţi care bun beţe în roate.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi fost vreodată în Europa, în ţările europene?

– „Am fost în România cel mai des.”

Europa Liberă: Aţi fost şi în Federaţia Rusă?

– „Da.”

Europa Liberă: Este diferenţă?

– „Diferenţă în toate punctele de vedere.”

Europa Liberă: Cam câţi ani i-ar lua Moldovei să ajungă la un nivel european?

– „Mulţi ani.”

Europa Liberă: Dumneavoastră veţi prinde aceşti ani?

– „Nu ştiu dacă îi voi prinde, dar poate măcar cât de cât, peste vreo 10 ani.”

Europa Liberă: Dar un regim liberalizat de vize ar bucura moldovenii?

– „Ar bucura. Dacă nu vor intra alţii la putere.”

Europa Liberă: Există în societate o dezbinare, să zic aşa. Cei trecuţi de prima tinereţe merg spre Federaţia Rusă. Tinerii vor spre Uniunea Europeană.

– „Într-adevăr, cu Federaţia Rusia, când a fost, a fost bine.”

– „Pentru ei a fost bine. Ei consideră că a fost bine. Şi pentru dânşii Uniunea Europeană înseamnă sclavie.”

Europa Liberă: Dar pentru voi, tinerii?

– „Pentru noi înseamnă libertate cât mai mare. Şi noi vrem această libertate.”

– „Înseamnă libertate. Însă noi, dacă intrăm în Uniunea Europeană, atunci şi salariile sau modul de trai să fie ca în Europa.”

– „Nu numai pe hârtie. Noi vrem totul să fie ca în Europa.”

Europa Liberă: Dar pentru aceasta trebuie şi să muncească. Inclusiv guvernanţii, inclusiv cetăţenii.

– „Să avem unde activa în ţară.”

Europa Liberă: Dar voi ce sunteţi gata să oferiţi, ca şi cetăţeni ai Republicii Moldova, Uniunii Europene?

– „O muncă cât mai calitativă.”

– „Что нам это даст? Вообще в Европу кто нас там ждет?”

Europa Liberă: Говорят что будет свободный визовый режим с Евросоюзом вам, внукам...

– „Вся молодежь «за» визовый режим. Ну и что? Есть другие еще проблемы.”

Europa Liberă: Какие?

– „Экономика, сельское хозяйство. Ходим с протянутой рукой. Нам все дают и дают. Сколько можно?!”

Europa Liberă: Вы как думаете, Молдова должна смотреть на Россию или на Евросоюз?

– „Я хочу, конечно, с Россией, как раньше было. Все дружно жили, мирно, чтоб они нашу продукцию приняли, особенно вины.”

Europa Liberă: Когда молодежь говорит что оно хочет в Евросоюз, вы их поддерживаете?

– „Нет. Они еще не знают, не означают, что это значит, Евросоюз.”

– „Европе не нужна Молдова. Если только рабсила. Все кто захотел, уже уехал. Уже там работают.”

Europa Liberă: Ваше мнение, какие проблемы сейчас у Молдовы есть?

– „То что у нас законы вообще не работают, это, по моему, даже всем ясно. И коррупция поголовно.”

– „Давайте сами с собой разбираться. Не надо надеяться на Россию, на Европу. На себя надеяться надо. Никто бесплатно ничего не даст.”

Europa Liberă: Astăzi, din punctul dumneavoastră de vedere, sunteţi tânăr, cum credeţi, care este problema sau problemele Republicii Moldova? Ce împiedică astăzi Republica Moldova să ajungă la nivelul unui stat european? Şi nu mă refer numai la bani.

– „Corupţia, în primul rând. E o corupţie destul de mare, situaţia din ţară, sărăcia, aş putea spune, salariile joase, preţurile la alimente, la produse alimentare şi toate produsele – mari, exagerat de mari.”

Europa Liberă: Dumneavoastră studiaţi la facultate. După ce absolviţi facultatea, vă gândiţi să plecaţi din ţară sau să rămâneţi aici?

– „Depinde. Dacă se va face ceva bine pentru a rămâne în ţară, nicio problemă. Dar practic este imposibil să mărească salariile.”

Europa Liberă: Credeţi în această perspectivă europeană a Republicii Moldova?

– „Poate ni se vor oferi careva avantaje, oportunităţi vom avea. Dar noi vom plăti pentru ele.”

Europa Liberă: Cu ce? De ce vă este frică?

– „Că Republica Moldova ar putea fi ca o nişă, la mâna lor, să facă aici diferite planuri ale lor pe care le au, politice, strategice.”

Europa Liberă: Dar ce ar avea de câştigat?

– „Poate doar nişte reforme mai stricte, mai radicale în domeniul jurisprudenţei.”

Europa Liberă: Aceste reforme se duc, de câţiva ani, în educaţie, în justiţie, reforma Procuraturii. Dumneavoastră, ca şi tânăr, simţiţi rezultatul acestor reforme?

– „Nu se simt. Nu poţi deodată face reforma şi rezultatul imediat. Totuşi, trebuie să vină nişte oameni care să nu fie cointeresaţi în interesul propriu. Să fie nişte oameni tehnocraţi, să nu aibă afiliere politică. Să aibă purul interesul pentru a face ceva pentru aceasta.”

Europa Liberă: Tinerii sunt reprezentaţi în politică astăzi destul?

– „Nu. Tinerii sunt foarte puţini. Şi au poate o părere mai bună sau idei mai bune, dar nu sunt ascultaţi, poate nu sunt primiţi. Nu se vrea poate să se vadă alte păreri, pentru cuiva îi este confortabilă situaţia de acum şi tot să adâncească această prăpastie în care se duce Moldova.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG