Linkuri accesibilitate

Dezgheţul iranian şi scutul antirachetă (contributors)


Expertul Stanislav Secrieru, afiliat Centrului Roman pentru Politici Europene, acorda un interviu Ioanei Ene, la ziare.com, pe tema summit-ului de la Vilnius, in perspectiva unui esec al asocierii Ucrainei cu Uniunea Europeana. In opinia lui Secrieru, decizia Kievului de a intoarce spatele Uniunii este o victorie a Rusiei. Ea va avea efecte defavorabile asupra interesului national al Romaniei, dar nu exista un risc real ca Romania sa reintre in zona de influenta ruseasca. Rusia nu poate cu adevarat santaja energetic Romania, prin care trec conductele de gaz catre Uniunea Europeana și care isi asigura din resurse proprii 70% din necesar. In schimb, este de asteptat o dublare a presiunii asupra Republicii Moldova. Investitiile romanesti dincolo de Prut contravin obiectivelor Rusiei de a fi inconjurata de state a caror stabilitate politica si economica depinde de Moscova. De asemenea, este important si ce va urma la Kiev, unde Ianukovici a dat inapoi in acest moment pentru ca n-a avut incotro, dar va continua sa joace la doua capete, intre Rusia si Uniunea Europeana, considera Stanislav Secrieru. El adauga un bemol la victoria Rusiei asupra Kievului si, indirect, asupra Uniunii Europene: aderarea Ucrainei la Uniunea Euroasiatica este departe de a fi sigura, exista ”un imens deficit de incredere intre cele doua tari” (am citat).

Jurnalistii de la Adevarul au cerut opinia profesorului universitar Dan Dungaciu, care considera ca deznodamantul care se profileaza pentru Vilnius era, oarecum, un esec asteptat. Parteneriatul estic in sine ar fi fost o constructie subreda, care nu a tinut cont ca prin asocierea a sase state est-europene in acelasi proiect deschide de fapt batalia cu Rusia. Si Dungaciu considera ca neasocierea Ucrainei la Uniunea Europeana nu inseamna apropierea ei de Rusia, pentru ca pur si simplu, citam, ” Rusia nu este capabilă să întreţină nici Republica Moldova, nici Ucraina”. La Chisinau, urmarea summit-ului de la Vilnius s-ar putea sa fie una paradoxala, si anume consolidarea acelei clase sociale care nu-şi imaginează neaparat destinul alături de Uniunea Europeană, ci mai degraba crede in unificarea cu România ca soluţie pentru integrarea europeană, sustine, in interviul acordat la Adevarul, profesorul Dan Dungaciu.

Pe site-ul contributors, Valentin Naumescu analizeaza situatia scutului american antiracheta, dupa ce Iranul a ajuns la un acord cu Occidentul si nu mai este perceput ca un pericol. Nu e de mirare, arata el, ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ironizeaza ridicolul situaţiei în care a ajuns legitimarea oficială a scutului. Era previzibil, dar nu e si indreptatit. Scutul antiracheta face parte din jocul de garanţii de securitate care se practica in clipa de fata si care este, de cele mai multe ori, mai important decât însăşi realitatea tehnologică. ”De ce ne-ar trebui nouă (românilor), neapărat, amplasarea scutului american anti-rachetă?” se intreaba comentatorul si raspunde: ”din acelaşi motiv pentru care nu îl doreşte Rusia aproape de frontierele sale, în raza sa de acţiune. Scutul înseamnă, indirect, putere.
XS
SM
MD
LG