Linkuri accesibilitate

„Frontiera de pe Nistru” (A. Mungiu-Pippidi/Timpul).



„Adevărul” se referă la un articol comun semnat de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy care în preajma summitului de la Vilnius, din 28-29 noiembrie, vorbesc despre importanţa Parteneriatul Estic, ca instrument prin care UE îşi apropie ţările din vecinătatea estică. Potrivit ziarului care publică articolul, „cei doi oficiali subliniază progresele realizate de Republica Moldova şi Georgia, care vor parafa vineri Acordurile de asociere, şi reiterează faptul că rămâne valabilă oferta pentru Ucraina de a semna acordul la Vilnius”.

„Timpul” reproduce un articol publicat în „România Liberă” de cunoscutul politolog Alina Mungiu-Pippidi şi intitulat „Frontiera pe Nistru. Acum”. „În cazul Moldovei, defectarea ucraineană face din Transnistria din nou o vulnerabilitate majoră”, scrie cunoscuta autoare şi continuă: „sunt mai bine de zece ani de când am recomandat, cu toată impopularitatea inerentă, ca Moldova să îşi conceapă viitorul fără Transnistria”. Dna Mungiu-Pippidi sugerează următoarea cale pentru Republica Moldova: „ar fi o dramatică eroare ca Europa să o lase să cadă la fund doar pentru că miza a scăzut brusc din cauza Ucrainei. Nu o putem salva singuri, dar în ceasul al doisprezecelea să nu ameninţăm Europa, cum face şeful statului, mai inadecvat de la o zi la alta (aluzie la Traian Băsescu care a atenţionat UE asupra inadmisibilităţii să trateze Moldova cu aroganţă). Mai curând să o implorăm. Să dăm tot ce putem da în schimb, începând cu Kosovo. […] Moldova şi-a făcut câţiva aliaţi, trebuie lărgit acest grup, trebuie găsite soluţii de finanţare, Transnistria trebuie aruncată peste bord.”

„Kommersant.md” publică un articol întitulat „Reîntoarcerea planului risipitor”, consacrat, de fapt, planului de federalizare a Republicii Moldova prin care s-ar soluţiona şi conflictul transnistrean. „Planul nou de federalizare a Moldovei a fost elaborat de socialişti (PSRM, condus de Igor Dodon), transnistreni şi Moscova. Dar, potrivit opiniilor experţilor, planul va fi posibil să fie realizat doar după schimbarea elitelor guvernante”, se menţionează în articol. Publicaţia mai observă că Vladimir Voronin a declarat recent că regretă că Memorandumul Kozak „nu a fost acceptat” acum exact zece ani. „La fel cum regret că după zece ani n-am reuşit să reunificăm ţara noastră”, a spus liderul comunist. Întrebat dacă ar semna Memorandumul, având „posibilitatea să revină în trecut”, fostul preşedinte Voronin a spus că „este o întrebare foarte grea, complexă şi nu există un răspuns univoc pentru ea”.

Despre „Dosarul ţăranilor” de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, „Adevărul” scrie astăzi că avocaţii celor 1.651 de agricultori din raionul Dubăsari au trimis la Strasbourg dosarul reactualizat. Acesta conţine 11.000 de pagini şi cântăreşte circa 40 de kilograme”, menţionează autoarea, Anastasia Nani. În articol se reactualizează informaţiile despre evoluţia cazului celor 1.651 de proprietari de terenuri agricole şi a trei întreprinderi din raionul Dubăsari, (satele Cocieri, Pârâta, Pohrebea, Doroţcaia şi Coşniţa) „care au fost împiedicaţi de autorităţile separatiste să-şi lucreze pământurile”. „Este, probabil, cel mai greu dosar trimis vreodată la CEDO din Republica Moldova”, menţionează dna Nani.

Şi tot „Adevărul” sintetizează rezultatele unei cercetări realizată de o companie privată de sociologie din România, la comanda ziarului, care arată că doi din trei români vor unirea Republicii Moldova cu România. Potrivit studiului, 61,7% din respondenţi ar fi de acord cu unirea Republicii Moldova cu România, iar 25,1% sunt convinşi că, în viitor, cele două ţări vor alcătui „un singur stat”, se menţionează în articol. Acelaşi sondaj arată, între altele, că 51,7% din respondenţi, rezidenţi români, cred că Republica Moldova este apropiată mai degrabă de România şi de UE, 25,7% cred că Basarabia este mai apropiată de Rusia şi Uniunea Eurasiatică, iar 15,8% - nici una, nici alta.
XS
SM
MD
LG