Institutul pentru Politici Publice, IPP a dat publicităţii un studiu despre situația geostrategică a Moldovei. În studiu sunt reflectate politica soft-power a Federației Ruse în țările Parteneriatului Estic și unul dintre instrumentele de promovare a intereselor geopolitice ale Federației Ruse - conflictul transnistrean. De asemenea, sunt examinate perspectivele Parteneriatului Estic după summit-ul de la Vilnius, având în vizor, în special, evoluțiile din Republica Moldova și Ucraina. Acest studiu este parte a proiectului „Competition of Geopolitical Interests in Post-Soviet Space: Future Prospects for the Eastern Partnership Countries”, care a fost implementat de Institutul de Politici Publice din Moldova, în colaborare cu Strategic and Security Studies Group din Ucraina, cu suportul financiar al Programului Est-Est fără Frontiere al Fundaţiei Soros-Moldova. Vasile Botnaru a stat de vorba cu unul dintre autorii studiului, analistul politic Oazu Nantoi:
Europa Liberă: De ce aţi redus studiul la confruntarea geopolitică anume în acest micro-rai sau micro-iad care se numeşte zona Parteneriatului Estic? Că, în principiu, confruntarea geopolitică se dă peste tot, şi pe continente, şi în dormitoare.
Oazu Nantoi: „Sunt de acord, dat fiind faptul că, tot în cadrul acestui proiect, la 13-14 noiembrie, noi am participat la o masă rotundă în Kiev. Şi acolo au participat inclusiv diplomaţi cu experienţa de a fi ambasadori în China. Şi unul dintre ei şi-a exprimat opinia cum că Federaţia Rusă trebuie să fugă în Uniunea Europeană deoarece dragonul chinezesc deja a decolat.”
Europa Liberă: Îi muşcă de tălpi?
Oazu Nantoi: „Într-adevăr. E un argument în plus că globul pământesc, civilizaţia umană este un set de centre de putere care concurează între ele, în diferite domenii, în spaţiul mediatic, economic, energetic, resurse, când, de exemplu, acele microelemente fără de care este imposibilă dezvoltarea electronicii sunt concentrate pe teritoriul unei singure ţări, aceasta devine durere de cap pentru celelalte ţări. Noi nu pretindem să avem o viziune a unor extratereştri, noi am pornit de la ideea că, în 7 mai 2009, la Praga, a avut loc summit-ul Uniunii Europene, unde a fost lansat programul Parteneriatului Estic. Şi acest program a fost, să spunem aşa, comun pentru mai multe ţări. Şi aceşti trei ani au demonstrat pe cât de vizibile sunt contrastele, între aceste ţări şi pe cât de vulnerabile sunt unele dintre aceste ţări la influenţele din exterior. Uniunea Europeană nu a declarat acest proiect ca un proiect de concurenţă geopolitică cu Federaţia Rusă. În opinia mea, Uniunea Europeană s-a epuizat, cel puţin, temporar în ceea ce priveşte cu extinderile şi s-a oprit cu digerarea ţărilor integrate. În schimb, a propus o alternativă, de securizare a propriilor frontiere, de a avea nişte vecini previzibili, stabili, de dorit democratici, ca să nu le provoace dureri de cap cu cereri de azil politic şi, de ce nu, să participe la proiectul economic european. Însă, în ultimii ani, a devenit evident că acest proiect, Parteneriatul Estic, este perceput cu gelozie, în primul rând, de Vladimir Putin, care se vede în calitate de om politic care trebuie să readune, recolecteze terenurile sfinte ale fostului Imperiu Rus.”
Europa Liberă: Deci Rusia a declanşat această competiţie şi nu Uniunea Europeană?
Oazu Nantoi: „În opinia mea, noi am fi avut numai de câştigat, dacă Rusia ar fi propus același instrumentar, aceleaşi oportunităţi ne-ar fi propus, ca şi Uniunea Europeană. Însă eu, în calitate de cetăţean al Republicii Moldova, şi ex-cetăţean sovietic, nu pot să nu văd rolul Rusiei în conflictul din Karabah, în agresiunea împotriva Georgiei, în situaţia din raioanele de Est ale Republicii Moldova. Uniunea Europeană ne propune nouă, cu insistenţă, noi să edificăm statul de drept, acele principii de la Copenhaga, din 1993: să luptăm cu corupţia, să avem o justiţie independentă. Aceasta nu este o preocupare pentru Uniunea Vamală. Şi eu, în calitate de cetăţean, nu aştept mură în gură sau că domnul Barroso a declarat că Republica Moldova este ţara care a profitat cel mai mult de asistenţă financiară. Pe mine nu mă interesează atât asistenţa financiară, pe mine mă interesează ca Republica Moldova să devină un stat de drept, democratic. Şi această perspectivă pentru mine este legată numai de parteneriatul cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Studiul arată aceste mijloace diferite, pe care le folosesc polurile diferite?
Oazu Nantoi: „Absolut. Dat fiind faptul că noi am avut discuţii foarte aprinse cu colegii din Ucraina, ce e drept, pe atunci, erau mai optimişti, acuma ne convingem de veridicitatea relativă, dar oricum a acelei analize pe care noi am făcut-o. Şi eu rămân pe poziţia că numai prin consolidarea statului de drept, democratic, noi trebuie să devenim mai puţin vulnerabili cu influenţele negative din exterior. Şi atunci noi mai puţin vom arăta cu degetul la altcineva, în căutarea vinovatului, dar vom avea senzaţia că noi suntem cetăţenii unui stat cu adevărat suveran care singur îşi decide soarta.”
