Linkuri accesibilitate

Igor Klipii: Uniunea Europeană este un model de civilizaţie care ne corespunde cel mai mult


Pe o stradă din Vilnius, Lituania

Pe o stradă din Vilnius, Lituania

Ambasadorul Republicii Moldova la Vilnius, în dialog cu Valentina Ursu.



Europa Liberă: Domnule ambasador, la acest summit de la Vilnius, se pare că pe ultima sută de metri ajung să parafeze Acordul de Asociere Republica Moldova şi Georgia. În rest, celelalte state au luat o pauză. Putem înţelege că acest aranjament regional suferă eşec?

Igor Klipii: „Dacă ne referim la o mutaţie care s-a produs, pe măsura implementării dezvoltării Parteneriatului Estic, mă refer la principiul more for more (mai mult pentru mai mult), pot spune că construcţia respectivă era în proces de afirmare, reorganizare, iar la ceea ce vă referiţi dumneavoastră acuma, nu este decât o constatare a acestui proces.

A devenit destul de evident deja, în apropierea summit-ului, că ţările-membre sunt foarte diferite, sunt deosebiri cardinale între aceste ţări. Mă refer nu doar la capacitatea economică, la mărimea ţării, din punct de vedere geografic, dar şi ca mentalitate. Deci, sunt lucruri care ne diferenţiază. Şi ceea ce se produce acum este o evoluţie. Eu nu aş fi atât de pesimist referitor la evoluţiile care se produc, deşi nu pot fi contestate şi îngrijorările care îşi au dreptul încă în situaţia actuală.”

Europa Liberă: Aţi spus dumneavoastră, dar anterior ziceau şi autorităţile de la Chişinău, că Moldova insistă totuşi pe acest principiu al diferenţierii şi nu la pachet. Acum o avantajează acest lucru pe Republica Moldova, că a rămas una dintre puţinele poveşti de succes ale UE, în acest aranjament?

Igor Klipii: „Nu ştiu dacă e doar negativă această evoluţie. Mai ales că, în opinia mea, situaţia nu s-a schimbat cardinal. Ea a devenit doar mai clară, fiindcă Ucraina este un caz cu totul aparte. Pe măsura apropierii şi aprofundării negocierilor, devenea tot mai clar că sunt probleme serioase care trebuie discutate, care trebuie abordate. Iar ceea ce se întâmplă acuma, eu cred că este doar o clarificare, o precizare a situaţiei, o constatare a parametrilor reali, în care are loc acest proces.

Din cauza aceasta eu nu văd doar partea negativă. Moldova a insistat pe principiul more for more. Nu toată lumea era fericită de faptul că suntem luaţi la pachet. Acum rămâne să demonstrăm că noi, într-adevăr, putem rezista. Şi eu sper că acest lucru va fi posibil.”

Europa Liberă: Două lucruri semnificative urmează să se producă, la acest summit de la Vilnius, în privinţa Republicii Moldova. Şi anume parafarea Acordului de Asociere şi reconfirmarea Comisiei Europene că ţara a îndeplinit condiţiile pentru liberalizarea vizelor.

Igor Klipii: „Exact. Mai ales că noi suntem unicii care am avansat atât de mult în realizarea condiţionalităţilor pentru liberalizarea regimului de vize. Şi, chiar în acest context, noi doar parafăm acest document. Deci, este încă o probă a faptului că Moldova merge bine, şi-a ales corect direcţia.”

Europa Liberă: E simbolism sau pragmatism?

Igor Klipii

Igor Klipii

Igor Klipii: „Ambele lucruri. Nu se exclud unul pe altul. Ceea ce e pragmatic, nu în mod obligatoriu este şi lipsit de simbolism. Eu cred că este şi simbolic, şi pragmatic ceea ce facem noi. În sensul acesta eu mă bucur că Moldova avansează şi sper foarte mult că la summit nu doar va constatat progresul Republicii Moldova în procesul de obţinere a regimului liberalizat de vize, dar vor fi conştientizate sarcinile sau orizontul, dacă pot spune aşa, a responsabilităţilor pe care trebuie sau poate să şi le asume Uniunea Europeană, în această regiune a Europei.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, tot mai mulţi moldoveni se întreabă de ce această miză a apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană? Ce va da acest proces de eurointegrare ţării şi cetăţeanului?

Igor Klipii: „Lucrurile sunt atât de evidente. Uniunea Europeană este un organism compus din două 28 de state, altele câteva îşi au drept prioritate obţinerea statutului de membru cu drepturi depline a Uniunii Europene. Oare nu este chiar evident progresul pozitiv care s-a produs cu ţările care au parcurs acest drum? Oare nu este evident că situaţia este atât de diferită, chiar dacă plasăm discuţia noastră în contextul crizei prin care a trecut Uniunea Europeană? Că lucrurile sunt incomparabile.

Deci, este un model de civilizaţie, dincolo de toate, de progres şi de nivel de trai, este un model de civilizaţie care ne corespunde nouă cel mai mult. Eu sunt convins de lucrul acesta, subsemnez opiniilor de acest gen, formulate şi de prim-ministrul Leancă. Nu avem alternativă egală ca valoare, este opţiunea afirmării noastre ca stat, ca naţiune, ca parte a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Domnule Klipii, dar moldovenii vor fi liber să facă doar ceea ce li se spune de la Bruxelles, de către autorităţile Uniunii Europene?

Igor Klipii: „Aceasta deja ţine de nivelul argumentelor invocate în dezbaterile politice din Republica Moldova. Recent, în Lituania, a avut loc un sondaj în care a fost abordată şi problema respectivă, în sensul dacă lituanienii regretă sau nu regretă aderarea la Uniunea Europeană şi dacă şi-ar fi schimbat acuma opinia. Ei nu regretă. Iar ţările-membre ale Uniunii Europene au avut dezbateri privind bugetul pentru perioada 2014-2020 şi au luptat foarte serios, pentru a obţine un suport din partea Uniunii Europene cât mai mare. Deci, este un proces de dialog, iar Uniunea Europeană nu-şi subminează, nu-şi subordonează părţile, din cauza că este compusă din aceste părţi. Este un dialog, un proces politic foarte viu, foarte incitant, dar în care fiecare îşi poate prezenta argumentele şi le poate apăra, nu îi sunt impuse. Iar ceea ce este „impus” este acceptat benevol, în baza un raţionament foarte-foarte echilibrat, cântărit de ţările-membre, de popoarele-membre ale Uniunii Europene. Deci, deviza aceasta, sloganul acesta utilizat de euro-scepticii din Republica Moldova este, cel puţin, fals, dacă nu este şi cu rea intenţie folosit.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, dar cum s-ar explica faptul că au apărut aceste supărări care vin dintr-o parte sau din alta, sau chiar s-a ajuns până la un fel de ceartă între Est şi Vest pentru ţările din această regiune? Mă refer la UE şi Federaţia Rusă, la presiunile are vin din Răsărit.


Igor Klipii: „Aici trebuie să cântărim atent tipul de argumente care sunt aduse dintr-o parte şi din altă parte şi putem găsi răspunsul. Într-un caz noi avem o ofertă, într-un alt caz noi avem intenţia foarte rigidă de a nu ne permite să acceptăm această ofertă, impunând anume o altă ofertă. Deci aici este marea diferenţă între procesele care decurg într-o parte a Europei şi în altă parte a frontierelor noastre.”

Europa Liberă: E pronunţat acest interes geopolitic, geostrategic?

Igor Klipii: „Evoluţiile de ultimă oră, cu retragerea subită a Armeniei, după aceasta a Ucrainei, au scos în evidenţă acest mod diferit de a aborda relaţiile internaţionale şi drepturile unui stat de a-şi determina viitorul şi, într-un anumit sens, ar putea genera şi o dezbatere mai aprinsă, mai deschisă, mai sinceră, dacă pot spune aceasta, geopolitic. Însă politica este un lucru mai subtil şi nu întotdeauna argumentele sunt plasate la suprafaţă.”

Europa Liberă: Credeţi că Moscova s-a resemnat că calea pe care şi-a luat-o Republica Moldova este una ireversibilă, apropierea de UE?

Igor Klipii: „Contează totuşi decizia noastră. Noi discutăm foarte mult despre impactul pe care îl poate avea nesemnarea de către Ucraina a Acordului de Asociere, impactul negativ, însă Moldova nu îşi poate asuma nici succesele, nici insuccesele altor ţări. Noi suntem responsabili de propria decizie. Contează să ne asumăm o anumită decizie şi să luptăm pentru promovarea ei, fiindcă nu putem porni de la ideea că avem un context neprielnic pentru promovarea intereselor noastre. Deci, în primul rând, ne clarificăm ce vrem noi, insistăm pe ceea ce avem noi de realizat, evident ţinând cont de contextul internaţional în care se produc nişte lucruri. Dar, în cazul dat, primează opinia noastră, decizia noastră.”

Europa Liberă: Cunoaşteţi cumva: în cadrul UE, până ca ţările să adere la Uniunea Europeană, a existat această divizare în ţările care au parcurs calea eurointegrării, aşa cum se întâmplă în Republica Moldova? Şi sondajele arată că opţiunile s-ar împărţi între pro-est şi pro-vest aproape la egal?

Igor Klipii: „Euro-sceptici au existat şi există în toate ţările membre ale Uniunii Europene, în unele mai pronunţat, în altele mai puţin pronunţat, euro-scepticismul nu numai se referă vizavi de alţi membri ai Uniuni Europene, alţii, din contra, vizavi de propria prezenţă în Uniunea Europeană. Contează totuşi nivelul argumentării, calitatea acestor argumente, se discută ce argumente sunt invocate. În cazul nostru, din păcate, sunt invocate un fel de non-argumente, un fel de demagogie uneori care nu are suport real. Deci, dacă luăm cazul Republicii Moldova, cel mai dificil argument de contestat şi, de fapt, unicul valabil este că Republica Moldova şi-a propus un obiectiv care nu este plenar susţinut de Uniunea Europeană. Deci noi nu avem pentru moment un mesaj foarte clar privind perspectiva integrării plenare, în calitate de membru cu drepturi depline, lucru pe care noi trebuie să îl obţinem. Aceasta este sarcina noastră. În rest, argumentări de tipul nivelul de trai nu ţin în niciun fel. E o problemă internă a Republicii Moldova cum ne gestionăm perspectiva şi cum argumentăm. Eu cred că aceasta e problema, în cazul relativului echilibru între opţiuni, fiindcă el a crescut, el scade. Euro-scepticismul sau euro-optimismul în rândul cetăţenilor – acest lucru se întâmplă şi în alte ţări din Uniunea Europeană. Este important să ajungem la un dialog argumentat, fundamentat în care să ne identificăm clar scopurile şi să le urmăm.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, dacă e să cântărim ce greutate au avantajele şi ce greutate au angajamentele, totuşi UE este o construcţie dificilă. Credeţi că unele sunt mai mari şi altele mai mici? Angajamentul pe care şi-l asumă ţara şi avantajul de care beneficiază ţara?

Igor Klipii: „Sincer, nu văd care sunt dezavantajele noastre. În primul rând, noi suntem datori să ne asumăm o reformare a societăţii noastre, în sensul modernizării şi în plan economic, şi în plan politic. Deci, în sensul acesta, noi suntem datori să o facem oricum. Avem ocazia sau perspectiva, posibilitatea de a face acest lucru cu suportul unei structuri internaţionale deja afirmate care ne poate ajuta şi în plan politic, şi în plan economic. Iar noi, nu ştiu dacă avem, de fapt, o dilemă foarte clară, în acest sens. Care ar fi dilema noastră? Nu vrem viitor? Nu vrem condiţii europene, nivel de trai, standarde de viaţă, o societate democratică, cu respectarea drepturilor omului? Deci e un lucru, în principiu, destul de clar.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG