Linkuri accesibilitate

China vrea să intre pe piața românească inclusiv cu proiecte de înaltă tehnologie, așteptându-se ca în schimb să fie sprijinită în jocurile sale europene.



România va deveni un „Tigru al Europei“, a declarat astăzi premierul chinez Li Keqiang la summit-ul Europa Centrală și de Est-China. Formula folosită de șeful guvernului de la Beijing ar putea fi interpretată ca o dublă promisiune, una simbolică de întărire a puterii regionale a României și alta cât se poate de concretă, explicată ieri chiar de primul ministru chinez, care a declarat că Beijingul intenționează să investească în România „o sumă uriașă”.

România și China au fost înainte de 1989 extrem de apropiate: Beijingul a sprijinit necondiționat acțiunile Bucureștiului de detașare de Moscova, în vreme ce o serie de obiective industriale și energetice din China au fost construite de specialiștii români în anii ’70. Acum lucrurile par să se inverseze într-o oarecare măsură: China vrea să intre pe piața românească inclusiv cu proiecte de înaltă tehnologie, așteptându-se ca în schimb să fie sprijinită în jocurile sale europene. În ecuația mai mare există, însă, și de data aceasta Rusia, care vrea să-și păstreze influența în Europa Centrală și de Est, regiune pe care și China vrea la rândul ei să și-o adjudece, cel puțin din punct de vedere economic.

Premierul chinez îi spunea, de pildă, luni, omologului său român că Beijingul este gata să cumpere toată producția de carne a țării și amintea că României i se spunea odinioară „grânarul Europei”. O mare piață de desfacere se deschide în fața investitorilor români și în același timp companiile chineze beneficiază de multe oportunități. Oficialii români și cei chinezi au semnat la București o serie de înțelegeri, între care construirea de către China General Nuclear Power Corporation a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă; reabilitarea celor mai mari termocentrale din România (Deva și Rovinari); construirea unei hidrocentrale moderne la Tarnița (județul Cluj).

România și China au discutat inclusiv posibilitatea construirii unei linii feroviare de mare viteză care să lege Vestul țării de Constanța, iar Acordul care ar urma să se încheie ar fi de 11 miliarde de euro, atât cât costă punerea în aplicare a acestei lucrări. Urmează, de asemenea, să se deschidă până în 2016 un Centru Cultural Chinez la București și un Institut Cultural Român la Beijing.

La summit-ul Europa Centrală și de Est –China, premierul Li a a spus că Beijingul este gata să discute cu „părțile relevante” despre o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari, în cadrele impuse de Uniunea Europeană. La summit au participat 16 șefi de guvern din regiune, în vreme ce la Forumul economic au venit peste 1000 de oameni de afaceri. Premierul chinez le-a amintit oficialilor est-europeni că în ultimii 15 ani comerțul dintre țările lor și China s-a dublat, dar că „e încă modest”: 50 de miliarde de dolari, de aceea le-a propus acestora dublarea schimburilor în următorii cinci ani. „E mai bine să ne ridicăm și să ne apucăm de treabă” le-a spus în final Li Keqiang partenrilor săi, citând un proverb chinez.

Așadar cu doar câteva zile înainte de Vilnius, acolo unde Republica Moldova și Georgia speră să parafeze Acordurile de Liber Schimb și de Asociere cu Uniunea Europeană, jocul de putere din regiune se complică. Nu doar Rusia și Occidentul concurează pentru periferia Europei, ci și China. Nu doar Moscova poate finanța golurile din această regiune pe care nu le umple Bruxelles-ul. Beijingul face promisiuni impresionante la București lăsând să se înțeleagă că România ar putea redeveni interesantă pentru marile puteri, dar nu e sigur că politicienii români, prinși în cercul conflictelor permanente vor ști cum să rezolve ecuația complicată pe care o au în față.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG