Linkuri accesibilitate

„Eficienţa este atunci când colaborează împreună organizaţiile neguvernamentale cu autorităţile locale.”


Astăzi este marcată Ziua Internaţională pentru eliminarea violenţei. Cu această ocazie, timp de 16 zile în Moldova se va desfăşura campania de luptă împotriva violenţei în bază de gen, desfăşurată al 13-lea an consecutiv. Duminică peste 50 de primari s-au alăturat acestei campanii, organizând un flash-mob prin care s-au angajat să întreprindă acţiuni împotriva violenţei faţă de femei şi fete de la sate. Ce pârghii au la dispoziţie primarii pentru a proteja victimele violenţei şi a reduce acest fenomenul a încercat să afle Alla Ceapai:

Primarii care s-au alăturat campaniei naţionale împotriva violenţei îşi propun să convingă sătenii prin diverse acţiuni de informare că violenţa domestică trebuie exclusă din cutumele vieţii cotidiene. Deşi îşi doresc să se implice mai activ în a diminua fenomenul violenţei domestice, nu doar cu vorba, dar şi cu fapta, primarii recunosc că au oarecum mâinile legate. Bugetele locale modeste nu le permit luxul de a angaja un psiholog sau un jurist, cu atât mai mult de a deschide centre specializate de consultanţă pentru victimele violenţei, spune preşedinta CALM şi primăriţa satului Selemet, Cimişlia, Tatiana Badan:

„De multe ori noi trebuie să ne adresăm la nivelul de raion ca să beneficiem de asistenţă psihologică sau juridică. Dar în multe raioane deja sunt formate birouri de consultare şi informare a cetăţenilor. Noi putem să solicităm să facem echipe mobile care să viziteze localităţile şi să ofere mai multă asistenţă acestor familii care au nevoie ca oamenii să ştie cum să-şi rezolve o chestiune de familie, de serviciu sau una socială.”

Edilul satului Ţipala, Ialoveni, Ilie Castraveţ, spune că puţine femei agresate în familie se adresează poliţistului, asistentului social sau primarului, din motive lesne de presupus: ruşinea, frica şi neîncrederea. Totuşi atunci când află despre un caz de violenţă domestică Ilie Castraveţ spune că încearcă să-l soluţioneze:

„Dacă nu sunt grave încercăm să le soluţionăm la nivel de primărie, prin discuţii cu agresorii, prin amendare la comisia administrativă. Dacă e vorba de cazuri grave apelăm la ajutorul poliţiei şi se deschid dosare penale. Personal nu am avut cazuri de deschidere a dosarelor penale, încercăm pe loc să soluţionăm problema.”

Apărătorii drepturilor omului insistă asupra necesităţii unor centre specializate ce ar presta servicii pentru victime, dar şi pentru agresori. Şi asta pentru că agresorii, izolaţi o vreme prin ordonanţe de protecţie, revenind acasă reiau nestingheriţi comportamentul violent.

Refugiul Casa Mărioarei mai bine de un deceniu acordă asistenţă psihologică, juridică, dar şi adăpost femeilor şi copiilor supuşi violenţei în familie. În fiecare an aici se adresează peste 1000 de victime. Directoarea asociaţiei Elena Burcă spune că multe victime vin aici să se plângă şi nu la primărie sau poliţie. Totuşi asociaţia încearcă să convingă beneficiarele de necesitatea implicării şi a autorităţilor locale şi a poliţiei pentru a soluţiona problema:

„Eficienţa este atunci când colaborează împreună organizaţiile neguvernamentale cu autorităţile locale, cu cei care sunt direct responsabili de soluţionarea problemei. Nu este uşor pentru că şi în localităţi lumea nu cunoaşte toate şi nu au nici ei experiența. când lucrezi în acest domeniu zeci de ani e una şi când te-au numit în funcţie şi nu ai deloc experienţă dar eşti responsabil nu este uşor. Să ai diplomă de psiholog sau asistent social nu înseamnă să fii profesionist în asta. Noi ne străduim să ajutăm şi aceşti oameni, să-i informăm ca să avem o bună colaborare.”

Potrivit unui studiu al Biroului Naţional de Statistică, realizat cu sprijinul ONU, 6 din 10 femei din Moldova au fost supuse cel puţin o dată în viaţă violenţelor psihologice, fizice sau sexuale din partea soţului sau a partenerului. Fenomenul este mai răspândit în zonele rurale.
XS
SM
MD
LG