Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptătmână cu Europa Liberă, Valentina Ursu și invitații ei.


Ultimele cercetări sociologice confirmă ceea ce multă lume crede sau deduce logic şi anume că moldovenii sunt împărţiţi aproape egal între cei care vor eurointegrarea şi cei care sprijină apropierea de spaţiul economic creat de Federaţia Rusă. De ce rămân la fel de atrăgătoare Europa şi Eurasia? Căutăm răspuns la acest sfârşit de săptămână.

În satul Bolţun, de prin zona Nisporenilor, am discutat cu mai multă lume de la care am căutat să aflu încotro Moldova...

Fostul agronom al satului, Mihai Vleju îmi spune că ruralul moldovenesc nu e încremenit, cum îşi imaginează unii. Aici se întâmplă multe lucruri, dar, aşa cum povesteşte gastarbaiterul de azi, lumea e cam rătăcită.

Mihai Vleju: „Nu suntem gospodari în toată legea. Noi nu ştim încă a ne aprecia unde şi care se duce. Asta noi nu ştim.”

Europa Liberă: Când ziceţi „unde şi care se duce”, vă referiţi la vectorul politicii externe?

Mihai Vleju:
„Care vrea spre Est, care spre Vest, la asta mă refer.”

Europa Liberă: Dar unde i-ar fi bine Moldovei? Sau cu cine i-ar fi bine? Cu Răsăritul sau Occidentul?

Mihai Vleju: „Mai bine i-ar fi cu Europa. E bine şi cu Rusia, căci avem piaţă de desfacere şi acolo. După părerea mea, e bine să ne împăcăm şi cu aceia, şi cu ceilalţi. Nu trebuie să ne ferim nici de Europa, dar nici de Rusia. Piaţa noastră de desfacere există, poate, peste 20-30 de ani, ar fi altă mentalitate.”

Europa Liberă: Dar există această dezbinare pe criterii că unii vor Moldova să meargă în UE şi alţii în Uniunea Euroasiatică.

Mihai Vleju:
„Da aici, pe loc există şi încă tare mare. Vin de la o întâlnire cu nişte băieţi şi chiar discutam pe tema asta. E mare ceartă încă. Oamenii nu se pot aprecia care şi unde să se ducă.”

Europa Liberă: Care e definiţia sărăciei în Moldova?

Mihai Vleju:
„Sunt agronom de specialitate. Şi ne-au împărţit pământurile. Ce înseamnă o cotă de pământ pentru un ţăran de aici, de la ţară? Nu înseamnă nimic. Aceasta e sărăcie.”

Europa Liberă: Trebuie consolidarea pământului?

Mihai Vleju:
„E clar. Dacă omul, care e la conducere, ar veni şi ar vedea cum suferă ţăranul de aici, el poate şi-ar schimba părerile. Dar ţăranul suferă foarte mult.”

Europa Liberă: Când ziceţi despre suferinţele ţăranului, vă referiţi concret la ce?

Mihai Vleju:
„La toate.”

Europa Liberă: Nu are bani, e neputincios?

Mihai Vleju: „E tare neputincios. Eu sunt nevoit, la 54 de ani, am cinci copii, să mă duc în Rusia, să-mi hrănesc familia. Aici nu am cu ce trăi. Aici, pur şi simplu, nu poţi supravieţui. Am fetiţă de cinci anişori, trebuie să o dau la grădiniţă.”

Europa Liberă: Grădiniţă aveţi aici, la sat?

Mihai Vleju:
„Nu avem. Deunăzi s-a hotărât întrebarea, a fost tender ca să se facă grădiniţa. Nu vreau să spun vreo minciună. Au fost comuniştii, opt ani, la putere şi trebuiau să facă câte ceva. A fost aici un primar, opt ani de zile, nu a făcut nimic, a stat numai pe scaun, pur şi simplu.”

Europa Liberă: Cum l-aţi votat, dacă nu a făcut nimic?

Mihai Vleju:
„Nu l-am votat noi. Ei s-au votat singuri pe dânşii.”

Europa Liberă: Cum să se voteze ei singuri pe ei?

Mihai Vleju:
„Toată comisia de alegere a fost din partea comuniştilor. Aşa a fost sistemul. Nu avem ce face. Ştiţi cum este o vorbă: mintea cea de pe urmă a moldoveanului. Noi cam târziu ne trezim. Când ne trezim, e deja prea târziu... De aceea, rămânem în urmă şi faţă de Rusia, şi faţă de Europa, cu 50-100 de ani.”

Europa Liberă: Deci astăzi e sărăcie pentru că pământul este împărţit. Altă sărăcie care e?

Mihai Vleju:
„Noi nu avem unde vinde producţia. Uitaţi-vă, toamna aceasta oamenii au dat cu un leu kilogramul de poamă. Trebuie întreprinderi de prelucrare aici sau să avem unde vinde. Dacă nu putem noi să prelucrăm producţia, să o transportăm undeva, să avem piaţă de desfacere... Ca să o prelucrăm aici, trebuie să avem finanţe, să vină să investească cineva. Dar cine să investească din Moldova?!”

Europa Liberă: Trebuie să fie atrase mai multe investiţii din exterior?

Mihai Vleju: „Cu cât mai multe, cu atât mai bine. Nu trebuie să se teamă moldoveanul nostru, dacă investeşte Europa sau americanul, sau rusul. Dacă investeşte ceva, nu trebuie să se teamă că gata, ne-au luat totul. Nu ne ia, pământul nu ni-l iau de aici. El rămâne aici, pe loc, înseamnă că noi avem de lucru, ţăranii au de lucru. Nouă ne trebuie loc de muncă şi mâini.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă actuala guvernare ca lucrurile să se schimbe în bine şi la ţară, şi în ţară?

Mihai Vleju:
„Ar trebui să vină să lămurească concret cum sunt faptele, într-adevăr, cum stau toate chestiile acestea la noi.”

Europa Liberă: Ţara aceasta e măcinată de corupţie, e măcinată de ce?

Mihai Vleju:
„Tare mult de corupţie e măcinată, tare mult.”

Europa Liberă: Şi atunci când europenii zic că Moldova trebuie să arate rezultate în lupta cu corupţia, dumneavoastră la ce rezultate vă aşteptaţi?

Mihai Vleju:
„Ar trebui cineva tare mult să stea după gratii.”

Europa Liberă: Aveţi încredere că se va lupta cu această corupţie? Şi se luptă cu mica sau cu marea corupţie?

Mihai Vleju: „Deodată cu mica corupţie. Cu marea corupţie nu ştiu dacă vor putea. Pentru că oligarhia e tare mare în Moldova. Şi care are putere, care are parale, acela ţine totul.”

Europa Liberă: Dar, pe timpul guvernării comuniste, erau, aşa cum ziceţi dumneavoastră, aceşti oligarhi?

Mihai Vleju:
„Erau, dar nu chiar în aşa valoare. Nu chiar aşa de vestiţi erau. Poate mai închis era. Eu mă uit la televizor, din Rusia, deportează 190 de mii de moldoveni. Vă închipuiţi, dacă moldovenii aceia vin acasă, unde se vor duce ei mai departe?!. De 10 ani lucrez acolo. M-au socotit şi acolo ca persoană inferioară, cinstit vă spun.”

Europa Liberă: Ce părere aveţi despre aceste deportări care au loc din Federaţia Rusă?

Mihai Vleju:
„În baza politicii au loc toate aceste deportări.”

Europa Liberă: Rusia e supărată că Moldova se apropie de UE?

Mihai Vleju:
„Foarte.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi?

Mihai Vleju: „Cum să vă explic eu de ce Rusia e supărată că Moldova vrea să intre în Uniunea Europeană? Pentru că ea nu vrea să dea graniţele, să zicem aşa, să se aducă o bază NATO aici sau altcineva să se apropie de dânsa.”

Europa Liberă: V-a fost frică vreodată frică să nu fiţi trimis în Moldova de către Rusia? Sau chiar şi aţi fost expulzat?

Mihai Vleju:
„Nu, nu am fost expulzat. Dar au fost cazuri de acestea. Au fost probleme.”

Europa Liberă: Pentru că ziceţi că veniţi acum din Federaţia Rusă, totuşi aţi înţeles ce a fost cu acest embargou? Nu se mai găsesc vinuri moldoveneşti?

Mihai Vleju:
„Se găsesc. Se vând în toate magazinele liber. Numai că nu e produs în Moldova, îl produc acolo, pe loc, în toatele subsolurile.”

Europa Liberă: Înseamnă că de aici merge în vrac şi acolo îl îmbuteliază ei?

Mihai Vleju:
„Îmbuteliază orişicare băutură. Sunt şi acolo diferiţi măgari, să le zicem aşa. Pădure fără uscături nu este. Dar sunt şi oameni normali, ca şi în toată lumea. Chiar şi la noi în sat, chiar şi într-o familie, să zicem, noi avem cinci copii şi nu sunt toţi la fel.”

Europa Liberă: Dar există acest pericol că ar putea ruşii să sisteze livrările de gaze către Republica Moldova?

Mihai Vleju:
„Da, există.”

Europa Liberă: Şi aceasta vă înspăimântă?

Mihai Vleju:
„Clar că ne înspăimântă.”

Europa Liberă: De ce?

Mihai Vleju:
„De unde din altă parte să luăm gazul?”

Europa Liberă: Şi dacă se face alternativă pentru importul de gaze?

Mihai Vleju:
„Noi nu ştim încă de aceasta. Oamenii nu sunt la curent cu aşa ceva. Mai ales, aici, la noi, la ţară. Dar nu numai la Bolţun, prin multe sate. Căci Bolţunul e un pic mai dezvoltat. Sunt sate mai părăsite, care nu ştiu, în genere, nimic. Este Secăreniul, e mai delăsat. Mai este Corneştiul, Mârzoaia, sunt sate împrejur care nu ştiu de chestiile acestea.”

Europa Liberă: Mergeţi în Rusia pentru simplul motiv că este mai uşor să vorbiţi în limba rusă?

Mihai Vleju:
„Nu, nu de asta. Mi-ar fi tare uşor să vorbesc în oricare limbă, nu contează limba. Contează mentalitatea omului... Înţelegeţi, e diferenţă foarte mare între Europa. Băiatul meu a fost în Europa, în Italia, şi a lucrat câţiva ani, iar acum e în Rusia. Am doi băieţi care trăiesc în Rusia. Dar mentalitatea la noi e comună. Noi am trăit 70 de ani sub puterea sovietică. Şi buneii noştri, şi părinţii noştri au fost sub ruşi, aşa că s-au obişnuit cu mentalitatea aceea şi, până în ziua de azi, aşa o ţin. În orice caz, noi ar trebui să ne orientăm la Europa, pentru că trăiesc oamenii tare bine şi sunt mai culţi.”

Europa Liberă: Dar cine ajută mai mult Republica Moldova: Rusia sau Europa?

Mihai Vleju:
„Poate că ajută şi Rusia, poate că ajută şi Europa. Dar noi ajutoarele acestea nu va trebui să le întoarcem cândva înapoi?”

Europa Liberă: Aici, la Bolţun, apeductul degrabă va fi dat în exploatare. Este contribuţia localnicului, dar este şi contribuţia elveţienilor, în baza proiectului care îl sponsorizează.

Mihai Vleju:
„Da, elveţienii ne-au sponsorizat. E bine. Noi zicem mulţumesc.”

Europa Liberă: Dar din Federaţia Rusă este ceva sponsorizat?

Mihai Vleju:
„Nu. Vă spun ce sistem este la Rusia. Eu, de o lună de zile, sunt venit acasă, mi-am făcut oleacă de reparaţie la casă, cu banii din Rusia. Dar de unde din altă parte? Eu nu pot să mă duc în altă parte şi să-i aduc. Eu în Europa nu pot să mă duc liber.”

Europa Liberă: Dacă aţi avea viză Schengen sau nu aţi avea restricţii să circulaţi în Uniunea Europeană, ce aţi face?

Mihai Vleju:
„M-aş duce şi în Europa. Pentru că mi-e interesant să văd şi acolo cum trăieşte lumea. Peştele caută unde e mai adânc şi omul unde e mai bine. Găina scurmă ca să se hrănească. Aşa şi noi suntem: nevoiţi să ne ducem undeva.”

Europa Liberă: Am discutat cu un euro-sceptic sau cu un euro-optimist?

Mihai Vleju:
„Cu un euro-optimist.”

***

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Chiar dacă pentru locuitorul de la sate din Moldova setul fundamental de valori nu este cu nimic diferit de cel europeană, în ultimul timp, moldoveanul este mai puţin prietenos. Sunt oameni care se întâlnesc din ce în ce mai rar cu prietenii lor, ca să vorbească, ca să pună la cale lucrurile împreună. E un gând, pe care l-am desprins din discuţia cu profesoara Inga Zubcu.

Inga Zubcu: „Suntem în aşa perioadă, chiar şi în sate, deja au început oamenii să nu mai fie atât de uniţi, atât de primitori, atât de buni la suflet, se uită cu ochi răi şi sunt grupaţi şi ei pe partide. Şi aceasta mă doare cel mai mult. Mintea noastră, mentalitatea noastră de acuma a divizat societatea.”

Europa Liberă: Şi încredere cine insuflă?

Inga Zubcu:
„Unii cred în Dumnezeu, au speranţă de la Domnul. Alţii cred în Uniunea Europeană, că vom ajunge acolo. Alţii vor să ajungem în Uniunea Euroasiatică. Dar cred că totuşi noi suntem cei care trebuie să ne rezolvăm problemele, să ne facem ordine la noi acasă şi să nu aşteptăm mană cerească de undeva, să aşteptăm cineva să ne dea ceva. Trebuie să muncim împreună şi atunci va fi o ţară frumoasă şi prosperă.”

Europa Liberă: Un sat europenizat înseamnă un sat cu drumuri bune, cu apeduct, cu canalizare, cu grădiniţă, cu şcoală modernă. Banii aceştia trebuie să vină şi din partea cetăţeanului? Şi poate să fie câştigaţi şi prin intermediul proiectelor?

Inga Zubcu: „Ar fi bine să vină şi din partea cetăţeanului. Dar care cetăţean? Acel care stă cu pământurile şi cu roada şi nu are unde să o vândă?! Sau ce are cetăţeanul? De unde are? Mai ales, bătrânii rămaşi ce să vândă?! Nu ar putea să aibă o contribuţie prea mare, deoarece sunt doar sursele care vin de undeva, adică nu de undeva, dar de la cineva. Pentru că aici practic nu se fac bani.”

Europa Liberă: Guvernarea zice că a iniţiat mai multe reforme. Rezultatul acestor reforme se face simţit, în mediul rural? Spuneţi o reformă despre care ştiţi că merge bine.

Inga Zubcu:
„Eu, de exemplu, nu văd mari reforme la Bolţun. Nici în ţară nu prea le observ. Îmi pare foarte rău că la noi, la moldoveni, nu se ţine cont de părerea consătenilor. Ce vedem la cineva, numaidecât trebuie să fie aşa şi la noi, numaidecât să copiem întru totul. Întru totul nu reuşim să copiem. Pentru că oricum rămânem acei care suntem noi.”

Europa Liberă: Lucraţi în şcoală. Reforma în educaţie e cea pe care o aşteptaţi?

Inga Zubcu:
„Se încearcă câte ceva, dar este cam stângaci. Chiar, să zicem, de obiectul meu, de geografie. Se aude că, în Europa nu se învaţă geografie. Eu sunt de părere că un copil trebuie să cunoască, în primul rând, pământul pe care trăieşte şi apoi restul. Sigur că poate nu se numeşte astfel acest obiect în Europa, dar oricum se învaţă. Cu toate că, la bacalaureat, anul trecut, doar unul nu şi-a ales geografia. Şi anul acesta majoritatea iar au ridicat mânuţa în sus că vor să-şi aleagă geografia.”

Europa Liberă: Să vă întreb despre o altă reformă, cea din justiţie. Ce vă interesează să se întâmple în justiţia Moldovei?

Inga Zubcu: „Nu ştiu de ce cei care ajung la conducere, şi judecători, şi toţi se străduie, în primul rând, să-şi umple buzunarele şi apoi să mai facă câte ceva drept.”

Europa Liberă: Există corupţie mică, mare? Care e mai păguboasă?

Inga Zubcu:
„Există şi mică, şi mare, şi de tot felul.”

Europa Liberă: Care e mai păguboasă?

Inga Zubcu:
„Mai mari pagube, desigur, cea mare aduce. Dar deseori cel care e prins la furat cu găina, acela e tras la răspundere.”

Europa Liberă: Sunteţi euro-optimistă, euro-sceptică?

Inga Zubcu:
„Aş vrea să fie bine pentru copiii noştri, pentru ţara noastră.”

Europa Liberă: Dar binele acesta cine îl poate face?

Inga Zubcu: „Noi împreună. Nu trebuie să aşteptăm să vină europenii să ne facă nouă bine. Ori să vină ruşii sau această Uniune Euroasiatică. Nu o să ne facă nici ea bine. Noi trebuie să punem mână de la mână şi să muncim, să facem ceva, să ne organizăm ţara.”

Europa Liberă: Moldovenii sunt împărţiţi pe criterii politice, între comunişti şi anticomunişti, între pro-vestici şi pro-estici? În jurul cărei idei se consolidează?

Inga Zubcu:
„Nu degeaba se spune: „Dă, Doamne, mintea moldoveanului cea de pe urmă!”

***

În localităţile foarte mici, aşa ca satul Bolţun, există oameni foarte bine informaţi, ştiu ce se schimbă şi cine schimbă lucrurile în rău sau în bine. Un localnic bine informat este şi fostul funcţionar Zaharia Samson.

Europa Liberă: Ce zice lumea despre acest parcurs european? Îl înţeleg? Nu îl înţeleg? E suficientă informaţie despre ce înseamnă apropierea Moldovei de UE, în mediul rural?

Zaharia Samson:
„Tineretul vorbeşte că e un lucru bun acesta, că este spre un viitor bun, ceva bun pentru societate şi pentru toată omenirea. Dar bătrânii nu prea. Bătrânii sunt învăţaţi mai mult cu minciuni din ţară, că „o să vă facem, o să vă dăm” şi aşa i-au dus cu vorba cea uşoară şi i-au amăgit.”

Europa Liberă: Cine i-a dus cu vorba, cu zăhărelul?

Zaharia Samson:
„Conducerea din urmă, comuniştii. La început, ei mergeau cu Europa, apoi s-au schimbat, că ei nu sunt cu Europa.”

Europa Liberă: Şi acum cei care îi susţin pe comunişti cum înţeleg acest mesaj al lor: o dată cu Estul, altă dată cu Vestul?

Zaharia Samson: „I-au dus într-o aşa eroare că nu pot să se dezmeticească ei singuri. Ei ţin una şi bună că aşa a fost bine, dar nu se gândesc la viitor, că poate să fie mai bine. Ei nu se uită la ţările care au mers pe parcursul european şi s-au unit, cât de bine e acolo, e curăţenie, totul omeneşte se face. Dar nu ca la noi, cu amăgeli, cu fel de fel de vorbe. Mulţi bătrâni spun că e mai bine cu Răsăritul, cu Europa nu e bine, că e cu răutate. Vedeţi că la noi biserica a fost luată, cu 200 de ani în urmă, am trecut cu ruşii, am trecut cu ortodoxia rusească. Şi ei ţin că noi suntem cu cel bun, înspre ruşi, dar cu Vestul ne ducem la cel rău. Dar eu le-am spus aşa: „În toate ţările sunt biserici şi ortodoxe, şi catolice, şi fel de fel de credinţe cum şi la noi au apărut. Dar mă uit că toată preoţimea de prin toată Rusia, de prin toate republicile sovietice, toţi se duc la Muntele Athos din Grecia, dar Grecia e în Uniunea Europeană, de mulţi ani, acolo fug toţi şi spun că e cel mai curat loc”. Dezinformarea poate să-l ducă pe om şi în eroare, şi îl schimbă cum vrei. Care biruie cu politica, acela cu minciuna umblă, să amăgească.”

Europa Liberă: Pătrunde suflul europenizării aici, la Bolţun?

Zaharia Samson:
„Mulţi care au fost plecaţi chiar în Rusia, la lucru, au văzut că îi amăgesc, sunt mulţi businessmeni care îi amăgesc şi vin fără parale acasă. Şi omoruri se întâmplă, îi aduc morţi acasă, din cauza banilor şi nu le dă nici banii. Dar acei care se duc în Europa spun că e tare bine, e curat, e foarte bine, nu îi amăgesc, se duce evidenţă şi de lucru, şi de cetăţean unde se duce şi de unde vine şi cum vine.”

Europa Liberă: Ce fac moldovenii care au câştigat bani peste hotare? Aici în sat îşi fac doar case în stil european, reparaţii euro sau mai investesc în mici afaceri?

Zaharia Samson:
„Reînnoiesc case, îşi fac noi, investesc, fac câte o afacere, cumpără pământ, sădesc livezi, vii, foarte bine se orientează. Cei care fac bani mai mult spre agricultură se orientează.”

Europa Liberă: Guvernarea spune că Moldova ar putea să obţină acest regim liberalizat de vize. Vă încurajează, vă insuflă încredere? Are nevoie moldoveanul de ridicarea acestor vize?

Zaharia Samson: „Au nevoie. Pentru că cei care s-au dus spre Moscova cam toţi s-au săturat de businessul de la Moscova. Dar care se duc prin Franţa, prin Germania şi lucrează prin Italia, cei care vin de acolo, spun că nimeni nu-i amăgeşte.”

Europa Liberă: Păi şi viza ce înseamnă? Că merg acolo la muncă?

Zaharia Samson:
„Nu se aude că, adică, să muncească deodată. Eu mă gândesc că se vor duce în călătorie şi, în timpul călătoriei, o să facă cunoştinţă, depinde în ce ţară se vor duce, cu cultura, valorile. Bătrânii, mulţi spun că e mai bine cu Răsăritul, aşa s-au învăţat. Dar ne aducem aminte că, în 1946, după război, toţi care au fugit peste Prut cu ce au avut, cu oleacă de strânsoare pe care au avut-o, şi au fugit peste Prut, au scăpat. Dar cei care au rămas aici au fost deportaţi în Siberia. Au îngheţat, le-au luat totul, au umblat fugari prin pădure. Şi ei tot spun că e mai bine aşa.”

Europa Liberă: Susţinători ai comuniştilor sunt mulţi încă?

Zaharia Samson:
„Mai sunt. Ştiţi cum e: într-un lan de grâu tot sunt spini, cresc buruieni. Aşa e şi între oameni. Sunt diferiţi.”

***

Tatiana Butnaru este casnică, iată cum face ea o caracteristică, venită din lumea rurală şi care leagă Moldova de restul Europei, dar şi cum ar vrea ea să fie viitorul acestei ţări.

Tatiana Butnaru: „Să fie o ţară civilizată, să aibă copiii unde lucra. Dacă au închis toate fabricile, nu e nimic, unde să lucreze? Au absolvit universitatea şi nu au unde lucra.”

Europa Liberă: Satul poate să se dezvolte? Ce îi lipseşte astăzi satului?

Tatiana Butnaru: „Multe. Şosea nu avem, drumurile sunt rele, lumină nu e. Peste vreo săptămână, o să avem apă.”

Europa Liberă: Şi a fost contribuţia dumneavoastră, a sătenilor, sau v-au ajutat?

Tatiana Butnaru:
„Ne-au ajutat.”

Europa Liberă: Cine v-a ajutat?

Tatiana Butnaru:
„Elveţia, mi se pare. Au grijă. Dacă suntem săraci, ce să facem?”

Europa Liberă: Ce înseamnă sărăcie?

Tatiana Butnaru:
„Nu avem unde lucra, nu avem nimic, nu primim nimic, poama nu o primesc, porumbul nu ne ajunge de mâncare, nu ca să-l mai vindem.”

Europa Liberă: V-a explicat cineva ce înseamnă integrare europeană?

Tatiana Butnaru:
„Am auzit la televizor că mergem spre bine.”

Europa Liberă: Am înţeles că recent aţi fost în Italia. E o diferenţă între felul cum se trăieşte aici şi cum se trăieşte acolo?

Tatiana Butnaru: „E diferenţă de civilizaţie. E frumos, e curat, e diferenţă mare.”

Europa Liberă: Dacă moldovenii merg să lucreze în Uniunea Europeană, aduc valori de acolo, schimbă mentalităţile aici?

Tatiana Butnaru:
„Da, schimbă mentalităţile. Acolo stima nu e ca la noi. Se stimează unul pe altul, bravo lor.”

Europa Liberă: Şi aici nu se stimează?

Tatiana Butnaru:
„Aici nu.”

Europa Liberă: Bolţunul de azi şi Bolţunul peste zece ani: va fi o diferenţă între prezent şi viitor?

Tatiana Butnaru:
„Numaidecât o să fie. Dacă o să fim în Europa, o să fie.”

Europa Liberă: Şi vă doriţi în Uniunea Europeană?

Tatiana Butnaru:
„Dorim să fim în Europa.”

Europa Liberă: Dacă o să fie regim fără vize, o să mai mergeţi acolo?

Tatiana Butnaru:
„Da. În Europa sunt toţi copiii mei. Fetele trăiesc bine.”

Europa Liberă: V-aţi dori să mergeţi acolo? Să trăiţi acolo?

Tatiana Butnaru:
„Da.”

Europa Liberă: Lăsaţi casa, masa, totul?

Tatiana Butnaru:
„Dar cui le trebuie? La ce să stai aici, e sărăcie, nu ai ce mânca.”

Europa Liberă: Ce salariu ar trebui să aveţi ca să vă simţiţi european aici, în Moldova?

Tatiana Butnaru:
„Măcar o pensie de 1500 lei.”

Europa Liberă: Unde faceţi bani? Cum îi faceţi?

Tatiana Butnaru:
„Ne ducem cu ziua la Cristeşti, la Mănăstire.”

Europa Liberă: Merită să mergeţi cu ziua?

Tatiana Butnaru:
„Da.”

Europa Liberă: Sau aţi fi vrut, mai degrabă, să aveţi un loc de muncă permanent?

Tatiana Butnaru:
„Mai degrabă, un loc de muncă. Satul a fost milionar, dar acum nu e nimic. A fost vina comuniştilor. Şi noi am rămas cu totul în urmă. Nimic nu avem acum. Nu credem în comunişti. Toţi îi huiduiesc.”

Europa Liberă: Şi în cine cred?

Tatiana Butnaru:
„În actuala guvernare avem încredere. Că să fie o ţară europeană, să avem o pensie, să avem unde lucra, să ne plătească.”

Europa Liberă: Deci e un vis sau o realitate că Moldova ar putea să se apropie de UE?

Tatiana Butnaru:
„Poate e un vis, dar poate şi o realitate. Poate vom ajunge. Sperăm.”

***

Ideea de sat european înseamnă, probabil, cel mai mult, sat modernizat. Ideea de european, ca spirit comunitar, abia se înfiripează la Bolţun, spune primarul satului, Valeriu Ciobanu.

Valeriu Ciobanu: „Pentru satul Bolţun Europa înseamnă ceva bine. Fiindcă avem foarte multe proiecte implementate. Chiar şi pentru apeduct, avem investiţii de milioane, suntem susţinuţi de Elveţia. Încă mai sunt nişte proiecte.”

Europa Liberă:
Ce aţi vrea să mai faceţi cu sprijinul finanţelor venite din Europa?

Valeriu Ciobanu: „Grădiniţă.”

Europa Liberă: Câţi bani vă trebuie?

Valeriu Ciobanu:
„3 milioane de lei.”

Europa Liberă: Sunt copii ca să frecventeze grădiniţa?

Valeriu Ciobanu:
„Sunt. Avem 74 de copii. Pentru două grupe suntem pregătiţi. Mobilier avem adus, în sumă de 250 de mii de lei.”

Europa Liberă: De unde aţi luat bani?

Valeriu Ciobanu:
„De la FISM.”

Europa Liberă: Cunoaşte lumea de aici, de la Bolţun, că şi cu sprijinul banilor din exterior, preponderent din Uniunea Europeană, se schimbă situaţia în bine?

Valeriu Ciobanu: „Când, la început de an, am făcut bugetul, am remarcat că, din 2003 până în 2011, au fost 275 de mii de lei aduşi. Şi din 2011 până în prezent avem în jur de 8 milioane lei investiţii în satul Bolţun. Iluminare stradală avem de 150 de mii de lei, avem platforme de 295 de mii de lei.”

Europa Liberă: Platforme unde se adună deşeurile?

Valeriu Ciobanu:
„Da, pentru deşeuri. Avem 20 de platforme cu 60 de containere.”

Europa Liberă: Aici, la ţară, se mai împarte lumea între cei care îmbrăţişează opţiunea pro-estică şi cei care sunt cu opţiunea pro-vestică?

Valeriu Ciobanu:
„Majoritatea sunt pentru Uniunea Europeană, fiindcă se vede că este efect.”

Europa Liberă: Câţi dintre sătenii de aici sunt pro-UE şi câţi sunt pro-Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarusi?

Valeriu Ciobanu:
„Eu gândesc că 85% sunt pentru Uniunea Europeană, dacă nu 90%. În prezent, în satul Bolţun, nu sunt aşa de mulţi cetăţeni care muncesc în Rusia. Mai mulţi de 85% dintre cei plecaţi sunt în Italia, Spania, Germania, Franţa. Puţine persoane cunosc care lucrează în Rusia. Eu, de trei ani, sunt primar şi nu am niciun leu investit din Rusia, dar din Europa am 9 milioane. Este foarte mare diferenţa. Pentru drumuri avem, până în 2015, un proiect regional pentru a asfalta traseul de la Leuşeni până la Lăpuşna.”

Europa Liberă: Şi finanţarea e în sumă de?

Valeriu Ciobanu:
„124 de milioane de lei. Toată susţinerea e din partea Uniunii Europene, nu din Rusia.”

Europa Liberă: Am mai înţeles de la localnicii de aici, de la oamenii de la Bolţun, că nu prea au locuri de muncă. Mulţi dintre ei câştigă banul, lucrând cu ziua fie în satele vecine, fie la mănăstire.

Valeriu Ciobanu: „Da. Sunt de acord, la Mănăstirea Hâncu, de mult fac ajutorul. Mai sunt nişte locuri de muncă, dar ştiţi cum e la noi. Acum, cu ajutorul social, omul face nişte calcule, mai degrabă vine şi scrie cerere pentru ajutor social şi i se dă de la 600-800 până la 1200 de lei. Faci comparaţie: să mă duc pentru 100 de lei să muncesc? Mai degrabă, stau acasă şi primesc banii statului, stând degeaba.”

Europa Liberă: Deci statul încurajează, într-un fel, lenevia?

Valeriu Ciobanu:
„Să dea bani pentru un invalid de gr. I, gr. II, dar nu...”

Europa Liberă: Să dea pentru cei neputincioşi?

Valeriu Ciobanu:
„Da.”

Europa Liberă: E prea mare categoria celor care se bucură de ajutorul social din partea statului?

Valeriu Ciobanu:
„De exemplu, la Bolţun am foarte mulţi.”

Europa Liberă: Câţi aveţi?

Valeriu Ciobanu:
„Populaţie am 1200 persoane şi am vreo 100 de cereri de ajutor social în satul Bolţun.”

Europa Liberă: Câţi ar merita?

Valeriu Ciobanu:
„30-35. Nu mai mult.”

Europa Liberă: Vorbim despre perspectiva satului. Totuşi s-ar putea să atrageţi investiţii? Sau de ce atât de greu se iniţiază micile afaceri?

Valeriu Ciobanu: „Cel mai mult influenţează partidele. Pentru un sat aşa de micuţ, nu ar fi de dorit să existe şapte partide. De exemplu, în 2002, când am venit în satul Bolţun, îmi părea că lumea era unită. Am fost cinci ani peste hotare, am fost în Germania. Dar acum văd că se ceartă ori de la partide, ori de influenţă politică mai mult.”

Europa Liberă: Pot fi atrase investiţii aici, la Bolţun? Şi în ce domenii aţi vrea să atrageţi, să încurajaţi? Iată, aţi venit de peste hotare, aţi acumulat bani peste hotare sau i-aţi investit pe toţi în casă?

Valeriu Ciobanu:
„În cinci ani de zile am făcut nişte bani. Acolo nu e salariul de aici. Trei ani am lucrat la negru, apoi am fost angajat, fratele are întreprindere în Germania. În concediu, mă duc, îl mai ajut.”

Europa Liberă: Cu banii câştigaţi peste hotare pot fi iniţiate astăzi afaceri la ţară?

Valeriu Ciobanu:
„Care vor să devină businessmeni, vin, în primul rând, şi se uită dacă este apeduct, dacă este...”

Europa Liberă: Infrastructură...

Valeriu Ciobanu:
„Da. Şi apoi iniţiază afacerea. Dar aici, dacă nu a fost nimic? Am avut multe cereri să facă o fabrică de păsări, să facem nişte blocuri la brigada de tractoare. Toată problema era în infrastructură, nu era apeduct, lipseau condiţiile şi nu poţi să faci afaceri. Pentru că trebuie să ai canalizare, să ai apeduct. Nu poţi să faci fabrică şi să aduci apă cu căldarea de la fântână.”

Europa Liberă: Cum vedeţi Bolţunul europenizat? Şi în cât timp?

Valeriu Ciobanu:
„Nu sunt eu Dumnezeu să spun. Dar mă gândesc că, până la sfârşitul mandatului, vom deschide grădiniţa.”

Europa Liberă: Cu veceul în curtea casei, fără condiţii minime e greu. Vorbeam despre un sat europenizat...

Valeriu Ciobanu:
„E foarte greu. Lumea doreşte cât mai repede apă. Unii şi-au procurat şi maşini de spălat. Adică, mergem spre Europa. Acum, că elveţienii ne susţin, vrem să facem şi canalizare de vreo 4 milioane de lei. Noi avem proiectul şi cu gazoductul şi lumea 50 la 50, adică pentru gazoduct nu sunt aşa de interesaţi, cum ar fi pentru apă şi canalizare, necesare la ţară.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG