Linkuri accesibilitate

Decizia Ucrainei de a nu semna acordul de asociere cu UE văzută de politicieni și experți


Un front rece dinspre Est. Caricatură de Katrina Martinovici.

Un front rece dinspre Est. Caricatură de Katrina Martinovici.

Elmar Brok a spus că, deşi nu are dovezi, crede că decizia a fost determinată de presiunile Rusiei.


Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a acuzat Uniunea Europeana că şantajează si exercită presiuni asupra Ucrainei după decizia de ieri a guvernului de la Kiev că Ucraina nu va semna la summitul de la Vilnius de saptamina viitoare acordul de asociere si liber schimb cu Uniunea Europeana

„Am auzit ameninţări din partea partenerilor europeni impotriva Ucrainei, pina acolo încit s-au oferit să ajute la organizarea de proteste de masă. Asa ca, asta e presiune. Acesta este şantaj. Si daca Ucraina si liderii ei vor ceda acestui şantaj va fi limpede in zilele urmatoare.”

Premierul de la Kiev, Mikola Azarov a prezentat in faţa Radei argumentele pentru decizia guvernului său de joi:

„Decizia de a suspenda pregatirile pentru semnarea acordului de asociere si de liber schimb cu Uniunea Europeana a fost una decisivă. Dar a fost unica soluşie posibilă în actuala situatie economică a Ucrainei. Pe primul loc pe agenda guvernului acum este restabilirea unor relaţii normale cu Rusia.”

Joi noaptea trecută şi vineri dimineața cam o mie de persoane au protestat faţă de decizia de ieri a guvernului. Printre ei si liderul opozitiei de la Kiev, Vitali Kliciko:

„Eu nu ştiu si nimeni nu va sti vreodată pentru citi bani preşedintele Ianukovici a vîndut Uniunea Europeana. El ii promisese ceva preşedintelui Comisiei Europene Barosso, preşedintelui Poloniei Komorowski, cancelarei Germaniei Merkel. A făcut promisiuni tuturor. Sunt sigur ca acum aceasta persoana, preşedintele Yanukovici nu mai are nici un fel de credibilitate in Uniunea Europeana.”

Intr-un interviu cu postul nostru de radio, preşedintele comnitetului pentru afaceri externe al Parlamentului European Elmar Brok a spus că deşi nu are dovezi, el crede că decizia preşedintelui Ianukovici a fost determinată de presiunile Rusiei:

„Speranţa moare ultima, dar eu cred, desi nu am dovezi pentru asta, dar eu aşa socotesc că preşedintele Ianukovici nu mai vrea sa semneze acordul din cauza presiunii si promisiunilor făcute de Rusia.”

Mai multi istorici de prestigiu cu care au discutat corespondentii nostri cred că situaţia de acum a Ucrainei seamana intrucitva cu situaţia de la inceputul secolului trecut.

In etapele finale ale primului război mondial, când imperiul Rusesc se prabuşea, naţiunile captive de la Marea Baltică, Polonia, Finlanda, Belarus si Ucraina au văzut prima lor şansă de a deveni ţări independente.

Polonia si Finlanda au reusit atunci acest lucru. Istoricul Ostap Sereda, de la Universitatea Central Europeana de la Budapesta:

„Au existat încă din secolul XIX două procese paralele in Ucraina – separarea de sfera culturala de influenţă a Rusiei dar si de sfera de influenţă a Poloniei. Amindoua procesele au avut loc pe fundalul competitiei dintre Polonia si Rusia pentru teritoriile care erau in ceea ce s-a numit Comunitatea Polono-Lituaniana si care au fost apoi incorporate sau imperiului Rus sau celui Habsburgic. Deci ar trebui luată in considerare si dimensiunea poloneză. Dacă vreti poate fi un triunghi, deşi era o figura mult mai complicata decit un triunghi.”

Pe de alta parte, identitatea naţionala a Rusiei a fost cladită pe ideea unităţii ortodoxe slave, iar Ucraina era parte importanta a acestei constructii, spune Klaus Richter, istoric la Universitatea din Birmingham:

„Pentru Rusia, este mult mai greu să permită Ucrainei sa se desprindă decit a fost pentru ţările baltice, chiar daca ţările baltice erau importante economic din cauza porturilor lor . Dar Ucraina era pentru nationalismul rus ceva ce trebuia sa faca parte din orice stat rusesc.”

Nu este intimplător ca acest tip de argument, cel ortodoxo-slavic a fost invocat si acum de adeptii apropierii mai mari de Rusia. Astfel de declaratii au fost auzite si in Rada de la Kiev si in Duma de la Moscova si in multe din bisericile ortodoxe ucrainiene.”
XS
SM
MD
LG