Linkuri accesibilitate

Ce interese ar ascunde Strategia naţională de mediu?


Strategia elaborată de Ministerul Mediului, deja calificată ca extrem de ambiţioasă şi costisitoare – ar fi necesare 9 miliarde de lei în următorii 10 ani - a ajuns în discuţia Consiliului Suprem de Securitate.


Guvernul a pregătit o Strategie naţională de mediu de care ar trebui să se ghideze în următorii zece ani pentru a soluţiona problemele ecologice, dintre care cele mai acute ar fi lipsa de apă potabilă şi gunoiştile neautorizate. Se afirmă însă că documentul care, surprinzător, a fost discutat astăzi chiar în Consiliul Suprem de Securitate, ar avea şi alte mize. Liliana Barbăroşie relatează:

Strategia elaborată de Ministerul Mediului, deja calificată ca extrem de ambiţioasă şi costisitoare – ar fi necesare 9 miliarde de lei în următorii 10 ani - a ajuns în discuţia Consiliului Suprem de Securitate înainte să fi fost măcar aprobată de guvern. Deputaţii, în genere, nu au văzut documentul. Aşa că discuţiile despre punerea lui în aplicare în regim de urgenţă par cel puţin ciudate. În primul rând, pentru reprezentanţii ONG-urilor de profil. Problemele cu accesul la apa potabilă sau gunoiştile neautorizate sunt atât de mari, încât este de neexplicat de ce până acum autorităţile nu prea au arătat că văd în ele o prioritate. Este exact întrebarea pe care şi-o pune Ilia Trombiţki, preşedinte al organizaţiei de mediu Eco Tiras:

Ilia Trombiţki
Ilia Trombiţki
„Este, după mine, o acţiune de piar. Oamenii nu ştiu cu ce să se ocupe: ţara e dominată de corupţie, nimeni nu se ocupă cu ceea ce trebuie, oamenii competenţi au fost eliminaţi de prin toate structurile şi acum trebuie să se arate că ceva se face. Şi au ales mediul încunjurător pentru că sună frumos la Bruxelles. În principiu, apeductele nu sunt în competenţa ministerului, dar acest minister şi-a atribuit-o artificial pentru că aşa şi-au împărţit competenţele între ele partidele. Şi atâta-i tot. Multe elemente are această strategie, dar de facto nimic nu se va schimba, chiar dacă va fi realizată.”

În viziunea expertului, cea mai mare problemă e că strategia nu continuă politicile deja trasate pe anumite domenii, iar în unele cazuri, cum ar fi domeniul gestionării deşeurilor, măsurile intenţionate ar fi în totalitate greşite:

„Iată cum doi filologi şi un istoric – deputaţi – au iniţiat un amendament care facilitează incinerarea deşeurilor. Ceea ce e un proces foarte periculos. Se vede că cineva tare vrea să construiască uzine de ardere a deşeurilor. Iar produsele noastre vor ajunge la acelaşi Onişcenko deja otrăvite cu dioxin.”

Şi legiuitorii comunişti, printre ei Violeta Ivanov, în trecut şefă la Ministerul Mediului, se declară miraţi de ceea ce numesc „atenţia subită” a şefului statului faţă de subiect:

„Sau ministrul împinge cu tot dinadinsul uzina de incinerare, deoarece deja, contrar legislaţiei, a eliberat câteva permise de incinerare uzinei Lafarge. Atunci când legea spune foarte clar că se interzice, dumnealui autorizează incinerarea anvelopelor. De aceea, mi se pare foarte stranie graba aceasta. Eu am să cer ministrului explicaţii în parlament, dar nu-l înţeleg pe preşedinte. Este un proiect crud, care nu a fost pus în discuţie…”

Suspecte li s-au părut comuniştilor şi includerea în strategie a unui şir de acţiuni care, aşa cum afirmă ei, deja ar fi fost realizate.

Nu toţi ecologiştii împărtăşesc totuşi această opinie critică. Iată ce ne-a spus Iuliana Cantaragiu de la Centrul Naţional de Mediu:

„Eu zic că e foarte bine că a ajuns acest subiect în atenţia CSS. Subiectul a rămas mulţi ani în umbră. Datele de foarte mult timp arată că peste 80 la sută din apa cu care se alimentează populaţia din zona rurală este poluată. Plus, nu există staţii de epurare în ţara aceasta ca să funcţioneze. Toată canalizarea merge direct în râuri. Ele sunt practic moarte. E dezastru adevărat. Gunoiştile la fel. Nu există măcar o amplă care să respecte normele de protecţie a apelor şi solului. Autorizaţiile se eliberează aşa, că nu au de ales. Totuşi, sunt sceptică că se va realiza. Am avut sute de strategii care nu s-au realizat. Nu s-a investit un ban în ele.”

Ministrul mediului nu a fost astăzi de găsit să răspundă criticilor formulate de reprezentanţii ONG-urilor de mediu. După discuţiile din CSS, Gheorghe Şalaru a spus totuşi că priorităţile imediate ale noii strategii ar fi împădurirea, construcţia de apeducte, depolitizarea tarifelor la apa din robinet şi atragerea investiţiilor în domeniile asociate ecologiei. Ministrul a mai asigurat că Republica Moldova ar putea avea enorme beneficii economice, fiind aşteptată, aşa cum a calculat Ministerul Mediului, o creştere a Produsul Intern Brut de cel puţin 11 la sută. În opinia mai multor reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, miza autorităţilor ar fi totuşi mai degrabă fondurile europene de pe domeniu, care ar putea fi mai accesibile dacă va exista un plan bine pus pe hârtie.
Previous Next

XS
SM
MD
LG