Linkuri accesibilitate

Persoane cu nevoi speciale, în căutarea rampei de acces


În căutarea rampei de acces
În căutarea rampei de acces

Viața dificilă a persoanelor cu dizabilităţi şi ce ar urma să fie făcut pentru îmbunătăţirea accesului lor în instituţii publice.


Până în luna mai 2014 mai mulţi tineri cu dizabilităţi locomotorii vor promova accesul pentru toţi în instituţiile publice. Proiectul lansat de Asociaţia ,,Motivaţie” se va desfăşura în raioanele Edineţ, Cahul si Hânceşti. Organizatorii îşi propun să atragă atenţia autorităţilor despre problemele cu care se confruntă tinerii utilizatori ai scaunului rulant atunci când ies în stradă şi cât de accesibilă este pentru ei infrastructura instituţiilor cu menire socială. Detalii aflăm de la Tamara Grejdeanu:

Pentru a sensibiliza autorităţile şi locuitorii oraşului Hânceşti, Alexandru Gamaniuc, un tânăr de 25 de ani, utilizator al scaunului rulant a filmat, ajutat de un prieten, o zi din viaţa sa. Alexandru spune că prin imagini a reuşit să arate obstacolele cărora trebuie să le facă faţă o persoană cu mobilitate scăzută, atunci când are de mers la medic, să achite facturi sau să facă cumpărături. El zice că după ce s-a văzut silit să bată de mai multe ori la aceeaşi uşă, a ajuns la concluzia că tinerii cu nevoi speciale trebuie să vorbească cu voce tare despre problemele de integrare în viaţa comunităţii:

„Am făcut un filmuleţ, am scris petiţii la primărie, la centrul medicilor de familie şi după implicare mea două rampe s-au făcut. Oamenii nu ştiu, pur şi simplu, persoanele cu dizabilităţi nu sunt informate absolut deloc. Numai noi putem să schimbăm ceva. Persoanele în scaun rulant tot trebuie să iasă în oraş, să meargă unde vor ei şi să participe în viaţa socială. Dacă noi nu o să vorbim despre problema asta, atunci nu o să se schimbe nimic.”

Tinerii implicaţi vor afla cum pot scrie plângeri adresate autorităţilor publice pentru a cere luare de atitudine atunci când lipsa rampelor şi bordurile prea înalte împiedică accesul în clădirile cu utilitate socială. Ludmila Iachim, coordonatoarea proiectului spune că participanţii vor face o listă a instituţiilor unde există sau nu căi de acces pentru persoanele cu probleme locomotorii. Aceste date ar urma să fie incluse în harta accesibilităţii, în care deocamdată sunt incluse informaţii despre 55 de instituţii din oraşul Chişinău:

„În fiecare raion va fi câte un grup de iniţiativă în fruntea căruia va fi un lider şi persoana va fi cu dizabilitate locomotorie şi grupul de iniţiativă va fi de şapte persoane. Noi vom încerca să evaluăm clădirile cu menire socială, adică să vedem care este situaţia accesibilităţii, se vor face poze la intrare - există rampă, nu există rampă, adică este accesibil sau mai puţin.”

Despre accesibilitatea în instituţiile publice specialiştii de la asociaţia,,Motivaţie” au discutat şi cu reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Ei au propus modificări la Codul Contravenţional care să permită amendarea celor care nu asigură acces în clădire pentru persoanele în cărucioare. Sergiu Munteanu, şeful direcţiei arhitectură, proiectări şi urbanism spune că dacă în cazul clădirilor vechi autorităţile locale găsesc argumente pentru a-şi motiva lipsa de acţiune, atunci în cazul construcţiilor noi, scuzele nu se mai acceptă:

„Verificatorul de proiecte la fel este responsabil pentru calitatea proiectului, care verifică dacă proiectul, inclusiv şi norma aceasta este respectată. Toată responsabilitatea pentru a executa normele şi cerinţele legislaţiei în domeniu şi controlul asupra realizării vine în seama autorităţilor publice locale care permit proiectarea şi autorizează lucrările de construire.”

În cel mai recent studiu despre cât de adaptată este infrastructura din Chişinău la necesităţile persoanelor cu mobilitate scăzută, experţii de la Bloguvern - un proiect de analiză a politicilor publice - au arătat că din peste o sută de intersecţii trecute în revistă, numai două permit nestingherit traversarea. La fel, din peste 50 de instituţii evaluate, doar două aveau condiţii de liber acces.

Specialiştii notează că infrastructura neadaptată este un obstacol nu doar pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii dar şi pentru mamele cu copii purtaţi în cărucioare sau pentru persoanele în etate.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG