Ion Sturza despre lecţia post-Vilnius

Europa Liberă: Domnule Sturza, putem să vorbim despre ireversibilitatea eurointegrării?

Ion Sturza: „Urmărind astăzi opţiunile populaţiei Republicii Moldova, dacă s-ar face un referendum, îmi pare că ne-am putea trezi, peste noapte, cu o situaţie de inversare a opţiunilor...”

Europa Liberă: Şi ce se întâmplă, în acest caz, după atâta sprijin, pe care l-a oferit Bruxellesul Republicii Moldova?

Ion Sturza: „În pofida sprijinului din partea Uniunii Europene şi al Bruxellesului, şi al altor capitale europene, Moldova astăzi este prinsă într-un joc geopolitic, de anvergură, în care rolul principal îi revine Ucrainei. Moldova merge, aşa, un pic remorcată... Deşi, încă doi ani în urmă, mulţi de la Chişinău erau foarte supăraţi că parcursul european al Republicii Moldova este umbrit sau condiţionat de progresele Ucrainei. Până la urmă, s-a văzut că locomotiva – care ne trage şi pe noi în Uniunea Europeană – şi piesa importantă care contează este Ucraina, care va semna Acordul de Asociere, la Vilnius. Noi, din păcate, doar vom parafa acest document. Vedem că lupta mare se duce pentru Ucraina şi nu pentru Moldova. Deşi mulţi funcţionari europeni şi unele capitale europene se întreabă dacă va fi sau nu Moldova în această barcă, sperăm că va fi. Va fi, dar condiţionalităţile, după Vilnius, vor fi drastic schimbate.”

Europa Liberă: Ce înseamnă că vor fi schimbate? Problemele Moldovei nu vor dispare, după această reuniune de la Vilnius?

Ion Sturza: „Condiţionalităţile vor fi schimbate pentru că, altfel, pe plan intern, populaţia se va întreba ce înseamnă pentru noi concret integrarea europeană, pentru fiecare cetăţean în parte, şi se va ajunge la concluzia că nu se schimbă dramatic nimic. După câte înţeleg eu, atitudinea instituţiilor europene şi a capitalelor europene faţă de Republica Moldova se va schimba, destul de mult. Vor fi scoase în prim-plan problemele-cheie ale Republicii Moldova şi anume corupţia. Condiţionalităţile, inclusiv pentru semnarea finală a Acordului de Asociere, - nu mai vorbesc despre Acordul de Liber Schimb sau de abolirea vizelor, - vor fi extrem de dure. Când spun dure, nu mă refer numai la declaraţiile de luptă cu corupţia, dar la lucruri foarte concrete. Aşa cum s-a întâmplat şi cu alte state, va fi un plan concret, indicându-se chiar câţi oameni trebuie să meargă la puşcărie, pentru acte de corupţie, la toate nivelurile.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, dar cum se vede această corupţie, dintr-o parte?

Ion Sturza: „Este un element extrem de sensibil pentru europeni. Ca să fim corecţi, mi se pare că astăzi guvernarea de la Chişinău un pic exagerează, atunci când stârneşte unele aşteptări legate de liberalizarea regimului de vize. Prognoza mea este că liberalizarea, în condiţiile când vor fi respectate toate cerinţele, va fi, mai degrabă, în anul 2016, decât în anul viitor. Europenii sunt foarte sensibili la această temă din două considerente. În primul rând, pentru că este un element de etică şi de morală, profund înrădăcinată în conştiinţa europenilor şi, în al doilea rând, o ţară coruptă nu poate să gestioneze un sistem eficient de control al graniţei şi emigraţiei... Vreau să vă dau ca exemplu România care, din păcate, din aceste cauze, deja de mulţi ani este în afara zonei Schengen şi nu se întrevăd şanse de a fi acceptată curând în zona Schengen. Atunci când corupţia este la toate nivelele, de la funcţionarii mici până la nivelul înalt, este foarte greu să dai garanţii că, în condiţiile de liberă circulaţie, nu vor fi abuzuri şi nu vor fi tot felul de lucruri incorecte.”

Europa Liberă: Deci aceste îngrijorări din partea demnitarilor europeni că reforma în domeniul justiţiei şi combaterea corupţiei deocamdată nu arată rezultate ar putea să fie o frână, în obţinerea regimului liberalizat de vize?

Ion Sturza: „Nu numai a regimului de vize, vă spun, realist, în condiţiile, când vom îndeplini foaia de parcurs, pentru 2016-2017, dar sunt un impediment şi pentru semnarea în sine a Acordului de Asociere. Să nu uităm că noi doar îl parafăm. Deci, de la Bruxelles va veni un fax în care va fi scris: trebuie să puneţi la puşcărie atâţia foşti prim-miniştri, atâţia miniştri, atâţia deputaţi, atâţia vameşi. Aceasta se va cere, nu se va cere să venim cu declaraţii, cum că, noi facem reformă...”

Europa Liberă: Parcă există anumite semnale, chiar dacă sporadice. De exemplu, ceea ce s-a întâmplat deunăzi la vama Leuşeni-Albiţa, reprezentanţi ai poliţiei de frontieră şi ai vămii au fost reţinuţi pentru mită, pentru corupţie.

Ion Sturza: „E un lucru salutabil, dar este infim, în comparaţie cu ceea ce ne aşteaptă, pe viitor.”

Europa Liberă: Deci nu se referă la „peştişori”?

Ion Sturza: „Nu la „peştişori”. Bineînţeles că peştişorii mici sunt prima verigă în corupţia mare. Zilele acestea s-au strecurat multe informaţii că, de fapt, banii se colectează într-un sistem de piramidă şi ajung până la vârf. A propos, vreau să vă spun că aceasta e marea problemă a celor din Republica Moldova: în această schemă de corupere sunt implicaţi foarte mulţi oameni, când se colectează sumele importante de bani. Şi aici nu poţi să faci lucrurile pe ascuns sau să le tăinuieşti.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că astăzi cu corupţia se poate lupta şi că există voinţă politică din partea celor care guvernează ţara?

Ion Sturza: „Eu nu văd voinţa politică, cel puţin, la cei care sunt vizaţi. Oamenii s-ar lipsi de fluxuri băneşti care astăzi sunt de multe milioane de euro lunar. E greu să te desprinzi de aşa ceva.”

Europa Liberă: Într-un an electoral, poţi promova reforme?

Ion Sturza: „Nu. Mă uitam că domnul prim-ministru făcuse nişte declaraţii în legătură cu misiunea FMI-ului, că, în anul viitor, deşi e an electoral, nu vom fi populişti, nu vom da pomeni electorale, nu vom împrăştia banii. Lucrurile se vor întâmpla exact invers, după câte înţeleg eu... Şi nu este neapărat un lucru rău să încerci să convingi, inclusiv în aşa fel, electoratul să te mai voteze, o dată. Dar, dacă revenim la problema-cheie, care astăzi strangulează relaţia noastră cu Uniunea Europeană, rămâne, în continuare, problema corupţiei mari.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce credeţi: a început campania electorală? Se vorbeşte despre calcule politice, despre mize electorale. Avem şi această plecare a domnului Vlad Plahotniuc din Parlament.

Ion Sturza: „Orice decizie, orice mişcare, orice opinie sau ieşire publică, întotdeauna a fost cu gândul la electorat. Acum tendinţa se accentuează, pentru că toţi îşi dau seama că lucrurile se complică, din punct de vedere al suportului populaţiei şi guvernanţii trebuie să se apuce de treabă. Fiecare înţelege, în felul său, cum arată această treabă.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, ce părerea aveţi despre această plecare a domnului Plahotniuc din Parlament? Aţi avut un schimb de replici.

Ion Sturza: „Nu, eu nu am vrut să intru în polemică cu domnul Plahotniuc nici la tema aceasta, nici la multe altele. Eu am spus doar că fac concluzia că lucrurile sunt destul de complicate, din punct de vedere al perspectivelor electorale, şi sunt necesare măsuri urgente, în paşi neordinari, şi implicare totală.”

Europa Liberă: Dumneavoastră încă nu aţi plecat din PD, dacă cunosc eu bine situaţia. Acest gest al domnului Plahotniuc aduce plusvaloare partidului?

Ion Sturza: „Nu. Din punct de vedere electoral, bineînţeles că nu. Este o acţiune care a ţinut două zile prima pagină şi a dispărut. Din punct de vedere organizaţional, intern, poate că da. Este o regrupare de forţe, este o încercare de a reveni. Dar, până la urmă, eu înţeleg foarte bine care este strategia Partidului Democrat.”

Europa Liberă: Care este?

Ion Sturza: „Nimeni nu-şi mai face iluzia că va fi un partid mare sau cel care fi primul pe centru-dreapta. Pentru PD este foarte important să aibă un pachet de control în care să poată negocia fie în stânga, fie în dreapta şi să se menţină în formula de buturuga mică, care poate să îndrepte carul mare. Şi aici, cele 3-4% care pot să vină, eventual, din schimbarea sistemului electoral sunt foarte importante pentru ei.”

Europa Liberă: PCRM a chemat să se solidarizeze stânga, centru-stânga. Credeţi că ar putea PCRM-ul să atragă PD-ul?

Ion Sturza: „PD-ul totuşi rămâne un partid care niciodată nu şi-a retras opţiunea de a juca în stânga sau în dreapta. Cred că aceasta va fi şi strategia lor, în continuare, pentru a rămâne la putere.”

Europa Liberă: Mai sunteţi supărat pe „copiii”, aşa cum i-aţi numit, într-o postare pe Facebook, pe unii politicieni, care conduc ţara?

Ion Sturza: „Eu doar vreau să reconfirm că, din păcate, anumite decizii au spulberat iluzia că conducătorii de astăzi sunt independenţi în ceea ce fac şi în ceea ce pot să aducă pentru ţară...”

Europa Liberă: De ce v-aţi retras din Consiliul Economic?

Ion Sturza: „Nu m-am retras. Nici nu am fost oficial invitat.”

Europa Liberă: Aşteptaţi această invitaţie?

Ion Sturza: „Nu aştept. Nu ştiu în ce fază este, dar nu cred că astăzi am putea să vorbim despre participarea mea efectivă şi activă în acest Consiliu Economic.”

Europa Liberă: Aţi lăsat să se înţeleagă că nu excludeţi că aţi putea să vă implicaţi în politică.

Ion Sturza: „Prefer să mă implic în politică din poziţia în care sunt eu astăzi, un cetăţean liber şi independent. Deoarece, totuşi, am ocazia, la insistenţa dumneavoastră, să vorbesc la mult stimatul post de radio Europa Liberă, vreau să vă spun că cel mai mare pericol astăzi este poate că nici această situaţie cu corupţia sau cu termenii de integrare europeană, cât o nouă încercare tacită, printr-o înţelegere, mai puţin transparentă, de a schimba sistemul electoral, în Republica Moldova. Ar fi o mare tragedie.”

Europa Liberă: Credeţi că ar putea să se ajungă la uninominal?

Ion Sturza: „Toate mişcările de PR, din ultimul timp, ale unor mici partide, ale unor portavoce, intervenţiile domnului Filat în public, mă fac să gândesc că această variantă se discută în forma cea mai serioasă şi se întrevede o aşa decizie, care vădit este în favoarea Partidului Democrat. Partidul Democrat are nevoie de aceste câteva voturi în plus, pentru a fi acea buturugă mică. În plus, trebuie să recunoaştem că ei sunt mari maeştri ai mass-marketingului sau ai marketingului politic. Au demonstrat-o în alegerile locale şi în alegerile din Găgăuzia, deşi, la nivel central, cumpărarea, să spunem aşa, a locurilor de deputat în circumscripţii uninominale este totuşi un proces cu mult mai complicat. Moldova astăzi nu are nevoie de uninominal. Acesta este un populism şi o demagogie, când vorbim că deputaţii trebuie să ştie circumscripţiile lor şi invers ş.a.m.d. Noi avem nevoie de partide puternice, ideologice, de răspundere colectivă. Noi avem nevoie de artişti, sportivi, profesori care sunt foarte buni în domeniul lor, dar activitatea politică nu este ceva specific pentru ei. Nu avem nevoie de oameni care ar putea să corupă circumscripţiile respective. Asta s-a văzut foarte bine, în ţările noastre limitrofe: calitatea parlamentelor cu uninominal, de obicei, este cu mult mai slabă decât a celor alese pe criterii de liste de partid.”