Linkuri accesibilitate

Moldova - a șasea țară la scară mondială cu largă răspîndire a „sclaviei moderne”


Kevin Bales: „cea mai mare problemă este numărul mare de bărbaţi traficaţi, în special din Moldova, Uzbekistan sau Kazahstan, care lucrează în Rusia, mai ales în construcţii şi agricultură.”



Fenomenul sclaviei moderne nu este o noutate dar pentru prima data organizaţia neguvernamentală „Walk Free” (Liber sa te mişti) a dat publicităţii un Index Global al Sclaviei: circa 30 de milioane de oameni, în lumea întreagă, trăiesc în condiţii de sclaviei, sunt traficaţi pentru sex sau muncă forţată, sunt lipsiţi de acte de identitate, sunt legaţi de alte persoane prin datorii sau chiar se nasc în astfel de condiţii de dependenţă.

Moldova este una din principalele surse in Europa de Est și fostul spaţiul fost sovietic, pentru persoane care traiesc sau muncesc in conditii de sclavie. Index-ul Global al Sclaviei arată că ar fi vorba de aproximativ 33.000 de persoane lipsite de libertate, fortate sa munceasca sau sa se prostitueze.

Moldoveni traiesc si muncesc in conditii de sclavie in tari precum Rusia, Ucraina, Germania sau Statele Unite.
Studiul a fost realizat de profesorul Kevin Bales, co-fondator şi fost preşedinte al organizaţiei americane „Eliberaţi Sclavii”, filială a celei mai vechi organizaţii pentru drepturile omului din lume, „Internaţionala împotriva Sclaviei”. Ileana Giurchescu a rezumat interviul realizat de redacţia tadjika a Europei Libere cu Kevin Bales
:

Profesorul Kevin Bales
Profesorul Kevin Bales
„Exista aproximativ 30 de milioane de sclavi în lume. Este important să ştim câţi oameni trăiesc în condiţii de sclavie şi unde ca să putem combate problema eficient”, spune Kevin Bales. „Sclavia, continuă profesorul Bales, este ca o boală şi de aceea trebuie să strângi date, trebuie să o cercetezi, ca după aceea să găseşti un leac.”

Indexul arată că în Rusia, numărul de oameni care lucrează în condiţii de sclavie este foarte mare, Rusia se clasează pe locul șase în lume, pe primele trei locuri aflându-se India, China şi Pakistanul (ţări cunoscute pentru mâna de lucru ieftină, recrutată de majoritatea marilor concerne occidentale). Moldova, pe de alta parte, este, tot la nivel global, a şasea ţară „furnizoare” de „sclavi moderni”.

„Ştim că mulţi sunt traficaţi la muncă în Rusia, dar şi din Rusia sunt oameni duşi în alte ţări”, explică profesocul Bales în interviul cu Europa Liberă. „Se pare că cea mai mare problemă este numărul mare de bărbaţi traficaţi, în special din Moldova, Uzbekistan sau Kazahstan, care lucrează în Rusia, mai ales în construcţii şi agricultură.”

Profesorul Bales are o explicaţie şi pentru manifestările pronunţat xenofobe din ţări precum Rusia, unde lucrează mulţi străini: „Ştim că în multe ţări sunt manipulate diferenţele între naţionalităţi sau diferenţele de fizionomie, motiv pentru care persoanele care nu sunt ruşi sau nu arată ca ruşii, sunt mai expuse pericolului sclaviei moderne.”

Şi, continuă Kevin Bales: „Experienţa ne arată că cel mai puternic sprijin al sclaviei este corupţia. Iar corupţia din Rusia este foarte răspândită. Ceea ce înseamnă că persoanele vulnerabile, persoanele sărace, nu sunt protejate de justiţie şi pot uşor cădea în sclavie.”

Întrebat despre campaniile de recoltare, unde cum este în Uzbekistan, lumea este obligată să iasă pe câmp, Kevin Bales argumentează că şi aceasta este o formă de sclavie, fie ea sezonieră. „Atunci când guvernul cere oamenilor să presteze o anumită muncă, îi ameninţă cu penalizări şi le şi pune în aplicare, se poate vorbi de sclavie de stat. Este motivul pentru care suntem foarte îngrijoraţi de situaţia din Uzbekistan, de exemplu” - a declarat Kevin Bales, Europei Libere.

Şi ce se poate face? Din nou Kevin Bales: „În special în Asia Centrală şi în Rusia este important ca autorităţile să discute cu reprezentanţii altor ţări, cinstit şi deschis, să înţeleagă că sclavia nu este problema Rusiei, Uzbekistanului sau Tadjikistanului - este o problemă în toate ţările care poate fi rezolvată numai prin dialog şi cooperare.”
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

Previous Next

XS
SM
MD
LG