Linkuri accesibilitate

„Nu văd absolut nimic ce ar putea interveni în acest moment în calea Acordului de asociere...”


Pirkka Tapiola, șeful Delegaţiei UE la Chişinău, răspunde întrebărilor Europei Libere.


Noul şef al delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola se declară convins că Republica Moldova va parafa, aşa cum este prevăzut, acordul de asociere cu Uniunea Europeană la summitul de la Vilnius. Întrebat de presiunile crescânde pe care Rusia pare să le facă asupra Moldovei în ajunul summitului Parteneriatului Estic, Tapiola declarat că: „Orice presiune din exterior este de obicei o consecinţă a vulnerabilităţilor interne”. Liliana Barbăroşie a realizat interviul în exclusivitate cu Pirkka Tapiola, noul şef al misiunii UE la Chişinău:

Europa Liberă: Există în acest moment ceva ce ar putea împiedica parafarea Acordului de asociere și cel de liber schimb, inclus la summit-ul de la Vilnius, precum şi recomandarea Comisiei Europene pentru liberalizarea vizelor pentru Republica Moldova?

Pirkka Tapiola:
„Eu nu văd absolut nimic ce ar putea interveni în acest moment în calea Acordului de asociere. Moldova ocupă printre primele locuri în Parteneriatul Estic după viteza de negociere, comparativ cu oricare altă ţară, de aceea sunt convins că suntem pe calea cea bună în privinţa acestui acord.

În ceea ce ţine de liberalizarea vizelor, daţi-mi voie mai întîi să menţionez eforturile excelente pe care le-au depus pînă acum autorităţile din Moldova privind implementarea primei părţi, cea care ţine mai mult de legislaţie. Acum vă aflaţi la a doua parte - punerea ei în aplicare. Nu vă pot da un răspuns comprehensiv la această întrebare, pentru că misiunea de evaluare abia a plecat din Moldova şi anume această misiune va face evaluarea finală.”

Europa Liberă: Într-un interviu anterior, aţi menţionat că Moldova are trei probleme mari: corupţia, un sistem justiţiar slab, şi un sistem bancar instransparent. Cum ar trebui Republica Moldova să lupte, de exemplu, cu corupţia pînă la summit-ul de la Vilnius, astfel încât să convingă şi partenerii europeni că asta face - că luptă cu corupţia? Pînă în acest moment demersul Republicii Moldova nu a fost foarte convingător în acest sens.

Pirkka Tapiola:
„În orice societate în tranziţie este necesară multă muncă asupra unor astfel de probleme. Moldova nu este singura ţară cu un sistem judiciar slab. Moldova nu este singura ţară care luptă cu corupţia. Şi Moldova nu este singura ţară cu un sistem financiar slab. Aceste probleme sunt însă foarte serioase şi trebuie abordate.

Dacă vă uitaţi la angajamentele asumate de către Moldova, inclusiv faţă de populaţie, electorat, ceea ce de fapt contează cel mai mult, dar şi în cadrul relaţiei cu UE ce continuă să se consolideze, există un angajament foarte puternic anume în aceste probleme.

De aceea voi spune că trebuie să vedem mai multe reforme în sistemul judiciar. Aici este foarte importantă cooperarea cu Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei. Structurile judiciare din Moldova trebuie să corespundă standardelor europene. Pentru că asta e singura modalitate prin care se poate merge înainte şi depăşi problemele de tranziţie.”

Europa Liberă: O altă problemă ar putea fi Rusia şi aceste presiuni care devin tot mai accentuate şi mai greu de suportat. Cum ar trebui să se comporte Moldova cel puţin pînă la summit-ul de la Vilnius, pentru a putea face faţă acestor presiuni?

Pirkka Tapiola:
„Orice presiune din exterior este de obicei o consecinţă a vulnerabilităţilor interne. Iar cadrul de reforme pe care îl pregătim este unul care va ajuta Moldova să-şi consolideze structurile interne, standardele şi altele. În ceea ce priveşte vinul, Uniunea Europeană importă vinuri moldoveneşti şi nu am cunoştinţă de nici o problemă care ar exista cu asta. Iar noi avem cele mai stricte standarde din lume.”

Europa Liberă: Răspunsul UE la embargoul rus asupra vinurilor din Moldova a fost deschiderea sau cel puţin iniţierea procesului de deschidere a pieţei UE pentru vinurile moldoveneşti. Ce răspuns ar putea avea UE la o eventuală deportare în masă a moldovenilor care muncesc în Rusia?

Pirkka Tapiola:
„Republica Moldova negociază în prezent şi cu Rusia nişte acorduri ce ţin de migraţie şi acestea desigur sunt foarte importante. Noi susţinem semnarea acestor acorduri.

Ambasadorul Pirkka Tapiola

Ambasadorul Pirkka Tapiola

Dar voi răspunde întrebării dvs. de o manieră mai vastă. Ceea ce încercăm să facem şi ceea ce facem împreună în cadrul Acordului de Asociere şi a celui Aprofundat şi Comprehensiv de Liber Schimb (ALSPC, eng.: DCFTA) este o modernizare la scară largă a societăţii moldoveneşti. Prin reformele în domeniile despre care am discutat mai devreme - lupta împotriva corupţiei, sistemul judiciar, standardele climatului investiţional, deschiderea pieţelor UE pentru bunurile moldoveneşti (şi aici vreau să subliniez climatul investiţional) - noi creăm un cadru care, daca va fi implementat în totalitate, va aduce posibilităţi pe termen mediu şi lung pentru o creştere economică considerabilă prin investiţii, prin oportunităţi investiţionale.

Nu pot vorbi în numele companiilor străine, dar dacă climatul investiţional se va îmbunătăţi, atunci vor apărea noi investiţii şi toate acestea – mai multe pieţe, un climat investiţional mai bun, o situaţie mai previzibilă – vor crea mai multe locuri de muncă. Şi Moldova este o ţară care a fost un donator al migraţiei atît spre est, cît şi spre vest. Un număr considerabil de emigranţi din Moldova lucrează în Uniunea Europeană, iar contribuţia lor este respectată şi apreciată.

Dar este important ca prin transformare să fim capabili să oferim locuri de muncă în Moldova. Pentru ca populaţia să aleagă migraţia nu de nevoie, ci doar când există o astfel de dorinţă. Important e să aibă o alternativă de a-şi construi vieţile acasă, o oportunitate de a avea o viaţă prosperă acasă.”

Europa Liberă: Poate miza Republica Moldova pe o semnare mai rapidă a Acordului de asociere, după parafarea de la Vilnius, aşa cum spun unii experţi că ar putea să se întâmple tocmai date fiind aceste presiuni din partea Rusiei?

Pirkka Tapiola:
„Vilnius-ul este primul pas, unul de iniţiere, care reprezintă de fapt finalizarea oficială a negocierilor. După ce Acordul va fi iniţiat la Vilnius şi vom avea un document agreat de ambele părţi, începe un proces foarte tehnic - pregătirea Acordului pentru a fi semnat. Din partea noastră, a Uniunii Europene, asta va presupune şi traducerea textului Acordului în toate limbile oficiale ale Uniunii. Acest proces desigur că durează. Dar noi grăbim procedurile pe cît este posibil ca să putem finaliza aceste activităţi tehnice şi să putem semna acordul în timpul actualului mandat al Comisiei Europene.”

Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb despre un reper temporar, dar l-am şi primit. Legat de Transnistria, am auzit antreprenori de acolo îngrijoraţi de întrebarea dacă ar putea şi ei beneficia de aceleaşi facilităţi după ce Moldova va intra în zona de liber schimb cu UE. Autorităţile de la Chişinău continuă să repete că toţi vor activa în aceleaşi condiţii. UE confirmă acelaşi lucru. Aşa va fi? Sau vor fi anumite condiţionări?

Pirkka Tapiola:
„În primul rînd trebuie să reţinem că am negociat acordurile cu Republica Moldova, iar noi considerăm Transnistria o parte a Republicii Moldova. Apoi, cred că există exemple anterioare, în cadrul Preferinţelor Comerciale Autonome, unde am lucrat împreună cu guvernul Moldovei din acea perioadă, în anii 2000, asupra unei modalităţi de înregistrare a exportatotorilor din Transnistria pentru ca ei să poată beneficia în totalitate în urma exporturilor pe pieţele europene. Şi dacă vă uitaţi la cifrele din Transnistria, veţi vedea că au beneficiat şi că multe dintre exporturile din Transnistria ajung în UE.

În cadrul DSFTA (ALSPC) suntem foarte mulţumiţi de faptul că guvernul Moldovei a invitat la negocieri observatori din Transnistria şi aceasta a fost dezvoltare importantă. Ceea de ce avem nevoie acum este o activitate mutuală între cele două părţi pentru a oferi oportunităţi egale exportatorilor din Transnistria şi pentru a beneficia complet de pe urma Acordului de Liber Schimb Profund şi Comprehensiv. UE îşi doreşte foarte mult să vadă realizarea acestor paşi în următorii ani.”

Europa Liberă: O altă chestie pe care aş vrea să o precizez ţine de problemele ce existau cu punctele de control a migraţiei. Au fost aceste probleme epuizate odată cu anunţul doamnei Ştanski că s-a convins de nevoia acestor birouri?

Pirkka Tapiola:
„Aş vrea să spun că, din păcate, mai există în continuare o lipsă de încredere între cele două maluri ale Nistrului şi, după cum ştiţi, UE este puternic angajată financiar, şi nu numai, în consolidarea încrederii dintre celor două maluri ale Nistrului. Dacă vorbim despre ce se întîmplă cu birourile teritoriale, eu am avut privilegiul să vizitez unul chiar luni. Evident nu este vorba despre crearea unei frontiere cu Transnistria.

Pentru UE şi ştiu că şi pentru Moldova există trei componente ale ecuaţiei. Prima ar fi ca odată cu liberalizarea vizelor să existe un control efectiv asupra fluxului migraţional la frontiera moldo-ucraineană. Vreau să subliniez: anume frontiera moldo-ucraineană. E vorba de persoane care trec frontiera din Ucraina în Moldova şi sunt segmente ale acestei frontiere despre care ştim că nu sunt controlate totalmente de către autorităţile din Moldova.

Deci ce a fost creat, sau încă se creează, este o reţea de centre de supraveghere la care cei care trec frontiera pot merge pentru a se înregistra în mod voluntar. Ei pot veni şi la Chişinău pentru a se înregistra. Şi aceasta duce la cea de-a doua componentă şi anume că nu trebuie să existe nici o divizare între cele două maluri. Este important să subliniem faptul că aceste puncte de supraveghere sunt pentru înregistrare voluntară şi se referă la migraţia externă, din afara frontierei Moldovei şi Transnistriei.

A treia componentă, şi acesta este în conformitate cu ce am discutat cu guvernul Moldovei şi am discutat personal cu prim ministrul Leancă şi vice-prim miniştrii Gherman şi Carpov, am purtat multe discuţii la acest subiect şi anume ne-am angajat împreună în efortul de a găsi modalităţi de a ajunge la populaţia din Transnistria şi de fapt de a ameliora viaţa lor în Moldova. Probabil cunoaşteţi că se discută, iar o decizie cred că va urma în curînd, despre eliminarea oricăror sancţiuni administrative pentru acele persoane care deţin paşapoarte străine, dar sunt rezidenţi ai Transnistriei şi nu au domiciliul în Chişinău. Guvernul Moldovei a demonstrat multă bună voinţă pentru a asigura că aceste persoane nu vor fi afectate. Ei nu sunt migranţi externi, ei sunt rezidenţi locali.

Deci, trei aspecte: control suficient al migraţiei, neadmiterea unei frontiere interne şi o modalitate de a ajunge la întreaga populaţie, inclusiv în Transnistria. Ştiu că există un angajament puternic de a lucra asupra acestor trei parametri şi aceasta este foarte important.”
XS
SM
MD
LG