Într-un comentariu publicat de „Ziarul Naţional”, Petru Bogatu se referă la revolta populară împotriva migranţilor izbucnită de curând în Moscova. Autorului i se pare că presa internaţională nu a exagerat când a utilizat cuvântul „pogrom” pentru a descrie insurecţia. Tulburările de la Moscova sunt mai mult decât nişte dezordini, crede el. „Coroborate cu tot mai accentuata atmosferă de intoleranţă faţă de străini, cu şovinismul de cea mai joasă speţă a regimului Putin, resentimentele ruşilor faţă de „migranţi” degenerează într-un vandalism xenofob”, crede Bogatu şi concluzionează: „Naţionaliştii extremişti care profită de o tragedie pentru a hărţui minorităţile naţionale sau cetăţenii străini sunt produsul „patriotismului velicorus” cultivat de Kremlin”.
Pentru Victor Ciobanu de la aceiaşi publicaţie, ceea ce s-a întâmplat cu portul Giurgiuleşti, concesionat în 2004 de un guvern comunist, este o temă de interes sporit în contextul actual legat de concesionarea aeroportului. „În 2004, Guvernul comuniștilor a semnat un contract dubios cu grupul de companii din Azerbaidjan – „Azpetrol”, „Azertrans” și „Azpetrol Refinery”. Contractul prevedea concesiunea portului pentru 99 (!) de ani, iar azerii se obligau să investească 250 de milioane de dolari în modernizarea și extinderea terminalului, construcția unei rafinării și a 50 de stații de alimentare. Atunci, construcția rafinăriei era prezentată ca un pas important spre obținerea independenței energetice a țării. Ieri, domnul Voronin a zis că R. Moldova nu are nevoie de rafinării din considerente ecologice”, scrie autorul.
Alte detalii, pe care le el trece în revistă, sunt că mai târziu, concesionarul a avut probleme cu autoritățile din Azerbaidjan și investitor a devenit compania olandeză „Bemol” despre care unii cred că aparține acelorași persoane. Noul investitor a construit terminalul de la Giurgiulești, rețeaua de benzinării, devenind unul din cei mai mari traderi pe piața petrolieră, însă nu achită taxele, accizele și TVA, probabil reieșind din condițiile acordului de concesiune. Ceea ce reprezintă evident o concurență neloială. În opt ani, pierderile bugetare au depășit 1,22 miliarde de lei! Am fi foarte curioși să vedem și acest acord (al cărui text este de negăsit). Ca să știm exact cine l-a semnat și care sunt condițiile,” îşi încheie gândurile Victor Ciobanu.
Citându-l pe Directorul General al Directoratului pentru Afaceri Interne (DG Home) din cadrul Comisiei Europene, Stefano Manservisi, „Adevărul” scrie că „reforma justiţiei şi combaterea corupţiei” sunt punctele slabe ale Republicii Moldova. „Astăzi am luat act de angajamentul Moldovei de a adopta, către finele acestui an, mai multe legi importante, printre care putem menţiona legea ce ar asigura independenţa judecătorilor şi procurorilor. Acestea fac parte din agenda reformelor statului, dar vrem să vedem şi nişte rezultate concrete. De exemplu, dacă este vorba de corupţie, trebuie să vedem cazuri într-adevăr investigate şi condamnări la toate nivelurile”, spune emisarul european în interviul pentru publicaţie.
„Kommersant.md” reproduce un interviu acordat de premierul Leancă presei ruse, în care, potrivit publicaţiei, „şeful cabinetului se declară satisfăcut de situaţia economică din ţară şi acuză opoziţia comunistă de provocare a unei crize artificiale”. Autorul de la „Kommersant.md” menţionează între altele remarca premierului potrivit căreia semnarea la Vilnius a Acordului de asociere cu UE „va fi convenabilă nu numai Moldovei, ci şi partenerilor ei din CSI”.
