Linkuri accesibilitate

ONG-urile suspectate pentru presupusa delapidare de fonduri europene ar fi apelat la firme-fantomă şi off-shore-uri pentru a şterge urma banilor.


Au delapidat sau nu trei membri ai unor organizaţii neguvernamentale fondurile europene? Procuratura susţine că da, motiv pentru care pe 25 septembrie a anunţat reţinerea celor trei suspecţi şi deschiderea unei anchete penale. Avocaţii unuia din acuzaţi afirmă însă că procurorii anticorupție ar fi acţionat arbitrar şi cu rea credinţă. Alla Ceapai relatează:

Dosarul privind presupusa delapidare de fonduri din proiectele finanţate de Consiliul Europei se află actualmente la procuratura anticorupţie. Unul dintre suspecţi este cercetat în libertate. În cazul altor doi reprezentanţi ai societăţii civile judecătoria le-a prelungit recent arestul preventiv pentru 30 de zile. Ar fi vorba despre Igor Gavrilov fondatorul organizaţiei intitulate Comitetul Internaţional pentru Diplomaţie Civică, persoană despre care presa a scris că ar fi chiar organizatorul schemei criminale. A doua persoană ar fi o doamnă care, potrivit avocatei sale, Violeta Gaşiţoi, în anii 2010-2011 ar fi participat la scrierea unor proiecte la organizaţia condusă de Gavrilov. Avocata Violeta Gaşiţoi spune că procuratura nu a avut temeiuri suficiente ca să ceară reţinerea şi arestarea celei de-a treia persoane suspectate. Avocata susţine că femeia pe care o apără în instanţă s-ar fi întâlnit în luna februarie, la Strasbourg, cu finanţatorii europeni despre care procurorii afirmă că au fost prejudiciaţi:

„Finanţatorii europeni i-au dat mai multe documente să le studieze. Ea studiind aceste acte le-a comunicat celor de la Consiliul Europei că actele sunt false, inclusiv semnăturile în dreptul numelui ei. Ea a spus că nu a semnat aceste acte, nu le cunoaşte şi că trebuie de apelat la organele statului. Ea a depus ulterior o plângere către procuratura generală ca să fie stabilite persoanele care i-au falsificat semnătura în anumite acte depuse la finanțatori externi. În cazul respectiv, dânsa trebuia să fie în calitate de victimă, martor, dar nicidecum de învinuită.”

Avocatul Roman Zadoinov, care apăra şi el interesele acestei doamne, doar că la CEDO, unde a şi depus recent o plângere pentru condiţii inumane de detenţie şi pentru arest preventiv ilegal, atrage atenţia şi asupra comunicatului procuraturii. După părerea sa, procuratura a neglijat principiul prezumţiei nevinovăţiei atunci când a comunicat presei despre iniţierea acestei cauze penale:

„Procuratura nu are dreptul să spună că s-a comis o infracţiune şi că cineva este vinovat în comiterea acestei infracţiuni până când nu va fi o sentinţă a instanţei de judecată care să califice aceste fapte ca fiind o infracţiune.”

Ion Neguriţă, procurorul anticorupţie care investighează cazul, spune că nu ar cunoaşte conţinutul comunicatului difuzat de Procuratură şi a refuzat să comenteze acuzaţiile avocaţilor. Cât priveşte aplicarea măsurii de arest preventiv, calificată drept ilegală de avocaţi, procurorul Ion Neguriţă respinge acuzaţiile care i se aduc:

„Noi prin demers am solicitat aplicarea măsurii preventive, invocând mai multe circumstanțe care pot fi puse la baza aplicării acestei măsuri preventive . Instanța le-a considerat întemeiate.”

Europa Liberă: Dar care ar fi acele circumstanțe care au determinat arestul preventiv?

Ion Neguriţă: „La moment, organul de urmărire penală urmează să mai facă acţiuni de urmărire penală şi nu vă pot spune mai mult nimic. S-a găsit întemeiată aplicarea anume a acestei măsuri de arest preventiv.”

Preşedintele Centrului de resurse pentru drepturile omului (CREDO), Sergiu Ostaf, consideră că argumentele şi acuzaţiile aduse de cei doi avocaţi ar fi în mare parte justificate. Ostaf confirmă spusele avocaţilor că în penitenciarul nr.13 din Chişinău unde se află în arest cei doi suspecţi sunt condiţii inumane de detenţie. După părerea sa, măsura de arest preventiv ar fi neîntemeiată, doar dacă avocaţii au oferit informaţii veridice:

„Arestul preventiv este cea mai severă măsură aplicată. În momentul în care persoana respectivă nu doar că cooperează, ea are statut de persoană suspectă, dar oferă informaţii necesare investigaţiei, măsura respectivă nu trebuie să fie aplicată.”

Sergiu Ostaf crede şi el că în comunicatul difuzat de procuratură se sugerează vinovăţia persoanelor arestate, deşi ancheta se află la faza incipientă. După părerea sa, procuratura nu a oferit suficiente informaţii referitoare la acest caz mai degrabă atipic, spune Sergiu Ostaf, de utilizare inadecvată a banilor donaţi din exterior.

Reporterul de la Ziarul de Gardă, Victor Moşneag notează într-o recentă investigaţie că pe marginea acestui caz au fost deschise trei dosare penale, în care sunt vizate nu doar ONG-uri, dar şi două SRL-uri. ONG-urile suspectate pentru presupusa delapidare de fonduri europene au apelat la firme-fantomă şi off-shore-uri pentru a şterge urma banilor, este concluzia la care a ajuns reporterul, studiind documentele pe care a reuşit să le obţină de la procurori.
XS
SM
MD
LG