Linkuri accesibilitate

Vasile Alcaz: „agitaţia aceasta atestă că populaţia noastră este totuşi slab educată, pregătită pentru a supravieţui la un cutremur.”



Suntem în aşteptarea unui seism care să corespundă celor mai negre aşteptări? O întrebare fără răspuns, dar care, alături de discuţii, dezvăluiri şi prognoze zgomotoase, sporește magnitudinea agitaţiei şi a îngrijorării, întreţinute de presa din dreapta şi stânga Prutului. Recentul cutremur de pământ, dar şi fenomene seismice mai ciudate în sud, în imediata apropiere de Republica Moldova, toarnă gaz pe foc. De ce trebuie să ne temem? De cutremur sau, de fapt, de insuficienta pregătire, din toate punctele de vedere, pentru un eventual cataclism? O convorbire pe această temă cu dl director al Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe, Vasile Alcaz.

Europa Liberă: Agitaţie mare, dle director, în special în presa din România despre un sezon seismic aparent mai deosebit. Recentul cutremur, simţit bine şi în R. Moldova, a alimentat destule spaime. Dvs. ce părere aveţi despre această agitaţie: exagerată? justificată?

Vasile Alcaz:
„Într-un fel este un lucru firesc. Toată lumea cunoaşte că cutremurele de pământ sunt nişte fenomene naturale foarte serioase, urmate deseori de clădiri avariate şi pierderi de vieţi omeneşti. Pe de altă parte, agitaţia aceasta atestă că populaţia noastră este totuşi slab educată, slab pregătită pentru a supravieţui la un cutremur şi în acest context părerea mea este că atât ştiinţa, cât şi autorităţile locale, centrale, instituţiile de resort, cum ar fi Protecţia Civilă, până la urmă şi mass-media – mai avem de lucru.”

Europa Liberă: Din punctul de vedere al experţilor: ce semne sau, să zicem, ce simptome ale pământului – dacă există la această oră – trebuie sau merită să fie luate în consideraţie cu seriozitate ştiinţifică?

Vasile Alcaz:
„Până la urmă cutremurul, ultimul cutremur la care dvs. v-aţi referit, nu a fost ceva neaşteptat, neobişnuit. După statistica de care noi dispunem, cutremure cu magnitudinea 5-5,5 se produc în medie o dată la doi ani. Ultimul cutremur de aşa fel a avut loc la 1 mai 2011. Astfel, a trecut mai mult de doi ani, prin urmare acest cutremur era de aşteptat.”

Europa Liberă: Când ziceaţi că această agitaţie denotă o slabă educaţie, vă refereaţi la faptul că nu există posibilităţi tehnice de a anticipa în timp util producerea unui seism sau la ce?

Vasile Alcaz:
„De fapt, la moment, nu numai la noi în Republica Moldova, în regiune, dar în genere în lume nu există metode sigure de predicţie a cutremurului. Dar când am spus că populaţia este slab pregătită, m-am referit la faptul că în primul rând puţin cunoaşte acest fenomen, cutremurul de pământ. Am vizitat mai multe ţări unde au loc cutremure. În Japonia, de exemplu, unde în afară de cutremure mai sunt o mulţime de fenomene naturale periculoase, comportarea populaţiei este cu totul alta. Ei ştiu de prezenţa acestor fenomene, şi-au asumat aceste riscuri, ştiu în general cum trebuie să reacţioneze, sunt pregătiţi, ştiu ce acţiuni trebuie să întreprindă şi atunci când cutremurul se produce, ei reacţionează relativ calm.”

Europa Liberă: În situaţia în care toată lumea pare să fi învăţat lecţia: nu există posibilităţi tehnice de a anticipa în timp util producerea unui seism şi că degeaba se ghiceşte în bob sau ghioc un seism sau altul pentru o anumită dată sau oră. Asta ar însemna că resemnarea, împăcarea cu gândul că odată şi-odată tot se va întâmpla ceva şi nu este nimic de făcut este cea mai raţională atitudine ?

Vasile Alcaz:
„În primul rând trebuie să înţelegem că da, trăim în zonă seismică. Aici cutremurele se produc de multe milioane de ani şi nu avem nici un motiv să credem, că ele se vor stopa. Şi a doua – să acordăm mai puţină atenţie zvonurilor care periodic apar în societate, în mass-media şi să facem ceva concret pentru a ne pregăti de viitorul cutremur, care fără îndoială va urma.”

Europa Liberă: Este Republica Moldova oarecum mai expusă pericolelor seismice decât alte zone ale regiunii din preajma munţilor Vrancea?

Vasile Alcaz:
„Nu. Este o speculaţie. Au fost undeva două - trei săptămâni în urmă lansate iarăşi nişte spaime că în Chişinău se va produce un cutremur puternic, focarul va fi mai că nu sub Chişinău. Nu este absolut corect. În zona Chişinăului şi în genere în Republica Moldova structura tectonică este de aşa natură că aici nu se pot produce cutremure puternice. Cutremurele puternice care pot afecta teritoriul Republicii Moldova sunt localizate în zona Vrancea, pe teritoriul României, la curbura munţilor Carpaţi.”

Europa Liberă: În ce măsură instituţiile specializate în domeniul seismologiei sunt înzestrate cu toate cele necesare pentru a face faţă zonei în care ne aflăm, de o seismicitate sporită?

Vasile Alcaz:
„Cunosc cât de cât situaţia la Agenţia protecţie civilă şi situaţii excepţionale. Ei sunt destul de bine pregătiţi în viziunea mea. Periodic fac exerciţii. Deci, personalul este antrenat şi părerea mea este că, în caz de necesitate, ei se vor isprăvi.”

Europa Liberă: De fapt, ce ar însemna sau ar trebui să însemne o bună pregătire a statului şi populaţiei în faţa pericolelor seismice care ar putea deveni realitate la un moment dat?

Vasile Alcaz:
„O bună pregătire a statului ar însemna în viziunea mea mai multe. Ştiinţa, ca atare, trebuie să monitorizeze acest fenomen şi să acumuleze cât mai multe cunoştinţe. Instituţiile statului, cum ar fi Ministerul dezvoltării regionale şi construcţiilor trebuie să asigure proiectarea şi construcţia în teritoriul Republicii Moldova după regulamente, normative adecvate, iar populaţia până la urmă trebuie să, repet, conştientizeze acest lucru şi să fie pregătită atât psihologic, cât şi cu alte lucruri practice în caz de cutremur.”

Europa Liberă: Cum se construieşte totuşi? Ultimul cutremurul din 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 de grade pe scara Richter, a arătat că blocurile din Chişinău au rezistat. Sunt nişte ani, totuşi de atunci, iar blocurile, multe dintre ele au „îmbătrânit”. Acum, eventual, capitala ar putea rămâne în picioare ca şi atunci?

Vasile Alcaz:
„Cât priveşte clădirile care deja sunt construite, da, ele la cutremurele de la sfârşitul secolului trecut, din 1977, din 1986 totuşi au rezistat, au demonstrat că sunt capabile de a suporta un cutremur puternic. În acelaşi timp anumite clădiri, lista lor este cunoscută, au evidenţiat şi anumite probleme. Deci, au fost o parte reparate atunci capital, presupun că nu toate. Dar ca atare, dat fiind faptul că de la ultimul cutremur au trecut aproape 30 de ani, uzura fizică a clădirilor s-a mărit. Deci, eu consider că ar fi necesară o expertiză a acestor clădiri în primul rând, pentru stabili starea lor reală, capacitatea lor de a suporta un cutremur puternic. ”

Europa Liberă: Cine ar trebui să facă această expertiză?

Vasile Alcaz:
„Numai specialiştii abilitaţi cu acest drept. Sunt inginerii constructori licenţiaţi pentru a face astfel de lucrări.”

Europa Liberă: Există un plan. O intenţie cel puţin clar formulată în mod expres de verificare, de testare a acestor clădiri, sau până la următorul sezon seismic, ca să spunem aşa?

Vasile Alcaz:
„Ministerul construcţiilor elaborează un regulament de expertizare. Asta e una. Şi chiar ieri am auzit că la şedinţa primăriei Chişinău, domnul primar general a dat dispoziţia de a purcede la astfel de verificări.”

Europa Liberă: La oraşe, unde e vorba de traiul la etaje, pericolul seismic este simţit mai acut. Cum stau lucrurile la ţară, însă, în zonele rurale, unde rară construcţie include şi protecţia necesară împotriva cutremurelor ?

Vasile Alcaz:
„Da, aveţi dreptate. Din experienţa cutremurelor puternice precedente s-a constatat că de fapt cele mai multe avarii şi clădiri demolate de cutremur le-am avut la ţară, unde construcţia se face ca regulă fără a se ţine cont de pericolul seismic, fără proiecte, fără expertiza proiectelor. Şi lucrurile cu regret aşa au rămas.”

Europa Liberă: Până la urmă, de ce este mai potrivit să ne fie teamă – de un eventual seism puternic prognozat cu jumătate de gură sau, de fapt, de insuficienta pregătire, din toate punctele de vedere, pentru un eventual cataclism?

Vasile Alcaz:
„Am observat că imediat după ultimul cutremur, că mergeam la lucru în acel moment, şi am văzut oameni care erau deja în afara clădirilor. Dar am văzut totuşi un lucru care m-a bucurat. La un post TV au fost demonstrate câteva interviuri cu oameni de rând şi am fost mirat că cel puţin o persoană a povestit cum a reacţionat la cutremur. Şi a făcut exact ce trebuia să facă. A ales un loc sigur în apartament, unde să supravieţuiască, a ocupat acest loc, imediat ce s-a terminat cutremurul, a luat actele pregătite din timp şi a ieşit în stradă. A procedat exact cum trebuia.”
XS
SM
MD
LG