Linkuri accesibilitate

Motorul accelerării sunt remitențele și salariile. Deocamdată, investiţiile au o contribuţie neînsemnată la creşterea produsului intern brut.


Banca Mondială a revizuit în sus prognoza creșterii economice, iar unul din oficialii ei a spus că motorul acestei accelerări este consumul intern – adică cumpărăturile făcute din salarii și remitențe.

Deşi experţii au remarcat creşterea industriei de prelucrare cu 9, 4 la sută şi a celei extractive cu 18 procente, în prima jumătate a anului 2013 motorul evoluţiei economice a fost accelerat de consumul gospodăriilor şi nu de dezvoltarea industrială. În cest caz, remarcă expertul economic, Vitalie Rapcea, nu putem vorbi despre o creştere însemnată şi calitativă:

„Valoarea acestei creşteri este contestabilă pentru că în mare parte creşterile pe care le-a suferit industria sunt foarte mici şi ponderea industriei din produsul intern brut este neglijabilă şi atunci această creştere este mai curând datorată consumului, deci efectiv, consumul a fost cel care a dictat creşterea şi atunci calitatea acestei creşteri este neglijabilă.”

Expertul este de părere că în cazul redresării economice accentul trebuie pus nu pe valoarea procentuală ci pe factorii care au generat creşterea. Astfel, în condiţia în care veniturile populaţiei au crescut mai puţin decât cheltuielile, există discrepanţă care ridică anumite semne de întrebare, a mai adăugat Vitalie Rapcea.

Soluţia sigură pentru creşterea economică pe care o recomandă experţii autorităţilor este să accelereze reformele pro-investiţionale. Marcel Chistruga, economist la biroul Băncii Mondiale, spune că, deocamdată, investiţiile au o contribuţie neînsemnată la creşterea produsului intern brut:

„La nivelul investiţiilor, creşterea a fost destul de mare - 4,5 la sută, dar din păcate investiţiile în capital fix încă nu au acea forţă pentru a propulsa creşterea economică, contribuţia în acest semestru este de doar un procent la creşterea produsului intern brut.”

Analiza economică curentă a Republicii Moldova a inclus şi componenta subvenţiilor agricole, care urmau să sprijine competitivitatea şi integrarea agricultorilor pe pieţele externe. Experta Felicia Pricop spune că actualmente, subvenţiile investiţionale ajung în mare parte la gospodăriile mari, iar fermierii mici şi individuali rămân oarecum în umbră, de aceea, nu există o echitate în acordarea subvenţiilor:

„Subvenţiile continuă să fie absorbite mai mult de sectorul cerealierelor. Aceasta se întâmplă prin intermediul programului de subvenţionare ce ţine de tehnica agricolă, iar gospodăriile mici şi mijlocii care se ocupă preponderent cu producţia de valoare înaltă, fructe şi legume, sunt marginalizaţi. De asemenea, lipsa plafoanelor sau plafoanele prea înalte la majoritatea subvenţiilor permite ca fondul de subvenţionare să fie absorbit de un număr relativ mic de gospodării mari şi subvenţiile nu ajung pentru beneficiarii mai mici şi mijlocii.”

Pentru a spori creşterea economică autorităţile şi-au trasat un program de reforme, incluse în Strategia Naţională de Dezvoltare, Moldova -2020. Experţii Băncii Mondiale sunt de părere că eforturile trebuie concentrate spre îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea condiţiilor egale de concurenţă şi de acces la finanţe. În acelaşi timp, economiştii propun modificarea structurii surselor de venit la bugetul de stat şi a structurii produsului intern brut, ca să fie un model bazat pe producţie şi să nu depindă de fluctuaţiile consumului.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG