Linkuri accesibilitate

Legea finanţelor publice locale: o reformă și în interesul clasei politice


Viorel Furdui

Viorel Furdui

Viorel Furdui: „introducerea noului sistem ar permite clasei guvernamentale să obţină nişte rezultate care ar schimba impresia la nivel de administraţie publică locală, la nivel de comunităţi locale în privinţa actului guvernamental.”



Ingrijorari la nivelul autoritatilor publice locale legate de ceea ce pare a fi lipsa de dorință a clasei politice de la Chișinau de a descentraliza finanțele publice locale. Congresul Autoritatilor Locale din Moldova, pe scurt CALM, a spus ieri într-o declaratie că parlamentarii par sa dea inapoi, dupa ce au votat in doua lecturi un proiect de lege ce ar permite acest lucru, si ameninta cu proteste de strada. Directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale, Viorel Furdui, este invitatul nostru de astăzi pentru a ne explica îngrijorarea aleşilor locali.

Europa Liberă: Cred că trebuie să explicăm mai întâi ce înseamnă Congresul Autorităţilor Locale şi în ce proporţie reprezintă autorităţile locale?

Viorel Furdui:
„Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova reprezintă la momentul actual deja peste două treimi din comunităţile locale, ceea ce înseamnă oraşe, sate şi municipiul Chişinău.”

Europa Liberă: Dle Furdui, mai întâi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, iar acum, iată, organizaţia dvs., care reprezintă precum spuneţi două treimi din autorităţile locale, manifestaţi o doza extrem de mare de neîncredere că legea aceasta a finanţelor publice locale care a fost votată în două lecturi în Parlament va trece de ultima citire. De ce aceste îndoieli, de unde se trag ele?

Viorel Furdui:
„Aceste îndoieli vin după o perioadă destul de optimistă, atunci când după un efort destul de mare şi conjugat practic al tuturor actorilor importanţi în domeniul administraţiei locale, în descentralizare, şi aici mă refer inclusiv la partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, inclusiv, ceea ce este interesant, Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor, s-a depus un efort foarte mare, s-a ajuns la o formulă acceptabilă pentru toţi actorii, pentru ca să nu se afecteze pe de o parte stabilitatea financiară la nivel central şi, totodată, să fie respectate şi principiile autonomiei locale. Şi, respectiv, legea a fost votată după câte se ştie în două lecturi şi iată după această perioadă de optimism acum au apărut mai multe semnale că o parte din clasa politică din R. Moldova s-a răzgândit şi intenţionează să amâne implementarea acestei legi.”

Europa Liberă: Ce fel de semnale, cum vin ele?

Viorel Furdui:
„Imediat răspund la această întrebare. Dar vreau să mai precizez că se prevedea că această lege va fi implementată începând cu 1 ianuarie 2014. Şi aceasta este principial şi foarte important pentru întreg procesul de descentralizare din Republica Moldova.

Iar drept semnale vreau să vă spun, că ele sunt atât oficiale, cât şi neoficiale. Printre cele documentate, să le spun aşa, poate fi considerată o scrisoare a Cancelariei de Stat, care, după un proces foarte consistent de consultări cu autorităţile publice locale care au avut loc în 20 de raioane şi, probabil, văzând că practic toate autorităţile locale ar deveni suporteri ai acestui nou sistem, a apărut o scrisoare foarte interesantă conform căreia sunt revizuite practic priorităţile în domeniul descentralizării. Şi de la nişte activităţi foarte importante şi concrete precum este Legea finanţelor publice locale, se pune accentul pe nişte activităţi absolut formale şi neesenţiale, care deloc nu schimbă situaţia.”

Europa Liberă: Şi veţi ieşi la proteste. Când? În ce condiţii?

Viorel Furdui:
„Aş vrea să spun că, sigur, protestul este o metodă, dar este una extremă şi probabil ultima cale de a soluţiona această problemă. Noi totuşi intenţionăm să avem nişte discuţii foarte serioase, să încercăm să convingem toţi actorii politici din Republica Moldova că acum nu este momentul de a refuza această reformă şi că această reformă este şi în interesul clasei politice, dar şi al opoziţiei şi al întregii populaţii. Plus că aceasta nu este doar o dorinţă a autorităţilor locale, a Congresului Autorităţilor Locale.

Noi foarte bine ştim că recent, chiar două zile în urmă, a fost adoptată o recomandare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin care în mod expres deja acest for european de importanţă deosebită recomandă autorităţilor publice locale adoptarea în regim de urgenţă a acestei legi şi implementarea ei începând cu 1 ianuarie 2014.”

Europa Liberă: Într-adevăr, figurează în acest raport această dată şi această recomandare. Vreţi să spuneţi totuşi că nevotarea legii este unul din motivele din care nu a fost scoasă Republica Moldova de sub monitorizarea Consiliului Europei?

Viorel Furdui:
„Aveţi perfectă dreptate. Eu, în afară de acest raport şi rezoluţie a APCE, aş vrea să amintesc că în martie 2012 a fost un alt raport al Congresului Puterilor Locale şi regionale, o structură de asemenea a Consiliului Europei, în care de asemenea se menţionau problemele grave anume care ţin de descentralizarea financiară.”

Europa Liberă: Încă o precizare, dle Furdui. Care au fost termenele pe care şi le-a asumat guvernarea în privinţa acestei legi?

Viorel Furdui:
„Pe parcursul ultimilor patru ani practic în fiecare an se promitea administraţiei publice locale adoptarea acestei legi.”

Europa Liberă: Da de când a ajuns legea în guvern şi Parlament?

Viorel Furdui:
„De fapt, era o promisiune de a pune în implementare această lege începând cu cel târziu 1 ianuarie 2014.”

Europa Liberă: Dacă s-ar adopta în lectură finală acum, se reuşeşte să se înceapă implementarea în 1 ianuarie?

Viorel Furdui:
„Noi suntem siguri că s-ar reuşi. Vreau să vă spun mai mult ca atât. Am menţionat mai înainte că s-a lucrat în comun cu Ministerul Finanţelor, cu Cancelaria de Stat, am participat la o sumedenie de seminare în raioane unde s-a lucrat anume pe noul sistem de finanţe publice locale. Deci, oamenii deja sunt pregătiţi, autorităţile publice locale sunt pregătite şi în partea covârşitoare a lor susţin cu ambele mâini această reformă.”

Europa Liberă: Într-un an vor fi probabil alegerile. Credeţi că ar avea vreo legătură acest pas înapoi, sau ceea ce pare a fi un pas înapoi al autorităţilor, cu faptul că vor fi în curând alegerile? Ce efect ar avea dacă ar fi implementată legea din 1 ianuarie?

Viorel Furdui:
„Se zvoneşte, într-adevăr, că una din cauzele principale ale acestui pas înapoi ar fi aceste alegeri parlamentare. Dar eu vreau să vă spun că, în opinia noastră, ar fi un calcul absolut greşit. Deoarece introducerea acestui nou sistem de finanţe publice locale ar permite actualei clase guvernamentale să obţină într-un termen scurt nişte rezultate care ar schimba impresia la nivel de administraţie publică locală, la nivel de comunităţi locale în privinţa actului guvernamental.”

Europa Liberă: Care este totuşi legătura?

Viorel Furdui:
„Legătura care ar fi? Deoarece păstrarea sistemului actual de finanţe publice locale nu înseamnă altceva decât păstrarea acestei verticale a puterii, hipercentralizării şi a instrumentelor de presiune politică şi administrativ-financiară asupra autorităţilor locale. Sistem care nu a fost creat de astăzi, a fost creat mai înainte, dar care se vede că se doreşte să fie păstrat.

Dar cel mai important ce aş menţiona este faptul că dacă acum nu se reuşeşte implementarea acestei legi a finanţelor publice locale, a noului sistem, de fapt consecinţele vor fi mult-mult mai grave pentru actuala guvernare,. Deoarece una din priorităţile de bază ale acestei guvernări va fi aruncată la coşul de gunoi.”

Europa Liberă: Spuneaţi că s-a ajuns la o formulă acceptabilă. Aş vrea să descifrăm un pic această formulă, ca să vedem ce vor avea de pierdut şi de câştigat autorităţile locale şi, de cealaltă parte, cele centrale?

Viorel Furdui:
„De fapt sistemul acesta nou de finanţe publice locale presupune în esenţă că nu există pierdanţi în raport cu sistemul actual. De fapt, marea majoritate a autorităţilor locale, fără a face mare efort, bugetele acestor autorităţi locale vor creşte, iar cele care din anumite motive vor avea mai puţini bani, lor li se vor compensa aceste decalaje. Va fi creat pentru asta un fond de compensare.

Dar principalul câştig şi avantaj este în primul rând depolitizarea acestui sistem, crearea stimulentelor pentru autorităţile publice locale, de a îmbunătăţi situaţia la nivel local. Şi principalul totuşi este faptul că se creează condiţii reale pentru o descentralizare, pentru derularea procesului de descentralizare.”

Europa Liberă: Simplu spus, primarii, autorităţile locale capătă libertatea de a gestiona finanţele publice, sau mai multă libertate de a le gestiona?

Viorel Furdui:
„Eu aş spune puţin altfel: primarii şi autorităţile publice locale capătă posibilitatea de a ajuta guvernul şi administraţia publică centrală de a realiza programele guvernamentale şi strategiile care rămân neaplicate şi rămân doar pe hârtie anume datorită faptului că la nivel local nu există capacităţi de a le realiza. Pentru că mâinile administraţiei publice locale sunt legate datorită anume sistemului acestuia de finanţe locale depăşit.”

Europa Liberă: Cum aveţi de gând să acţionaţi în sensul că să obţineţi adoptarea acestui proiect în lectură finală?

Viorel Furdui:
„De fapt, noi credem că guvernul Republicii Moldova, actuala guvernare a primit deja destule semnale şi din partea factorilor externi, care, în majoritate, sunt foarte-foarte îngrijoraţi de situaţia care se creează. La rândul nostru, noi sigur că n-o să stăm cu mâinile legate şi vom întreprinde anumite acţiuni. În primul rând vom încerca să negociem, să discutăm, să convingem factorii decizionali de a merge înainte şi de a nu abandona această reformă. Iar una din variantele pe care noi le examinăm sigur că ar fi apărarea drepturilor şi intereselor autorităţilor locale prin nişte măsuri mai radicale precum sunt şi protestele. ”
XS
SM
MD
LG