Linkuri accesibilitate

Veaceslav Puşcaşu: „am adus experţii din Estonia care au fost implicaţi în elaborarea primei strategii naţionale privind securitatea cibernetică.”



Pe măsură ce se apropie summitul de la Vilnius la care Moldova speră să parafeze acordurile cu UE, devin parcă tot mai frecvente vizitele la Chișinău ale oficialilor de la Bruxelles și ai țărilor membre în Uniunea Europeană. Săptămâna aceasta au avut sau au ca destinație Chișinăul un grup de ambasadori europeni, ministrul de externe al Lituaniei, comisarul european pentru extindere, Stefan Füle și președintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, care participă la un forum privind securitatea cibernetică.

Participarea președintelui estonian la formul de la Chișinău privind securitatea cibernetică este mai mult decât una protocolara. Şi asta pentru că Moldova şi-a propus să preia experienţa estoniană în securizarea spaţiului cibernetic, spune Veaceslav Puşcaşu, manager securitatea informaţiei la Centrul e-guvernare. Pe parcursul acestui an un grup de experţi de la Academia e-guvernare din Estonia au consiliat omologii săi din Moldova şi au elaborat un plan de acţiuni care va sta la baza Strategiei naţionale privind securitatea cibernetică în Moldova, spune Veaceslav Puşcaşu:

„Noi am adus experţii din Estonia care au fost implicaţi în elaborarea primei strategii naţionale privind securitatea cibernetică în Estonia. Noi am adus persoane care lucrează zi de zi cu asigurarea securităţii cibernetice şi am făcut o serie de instruiri pentru funcţionarii publici. Instruirile nu erau teoretice, experţii estonieni şi-au împărtășit propriile experienţe. Ei deja sunt la o a doua versiune a strategiei. Ne-au arătat problemele care le-au avut cu prima variantă a strategiei. Noi încercăm să acumulăm experienţa respectivă şi să o transpunem în ceea ce vrem noi să creăm.”

Lipsa unei strategii naţionale privind securitatea cibernetică, precum şi faptul că cetăţenii nu sunt informaţi despre riscurile utilizării serviciilor electronice este o problemă naţională, spune Veaceslav Puşcaşu, amintind că Moldova se mişcă foarte rapid în aplicarea tehnologiilor informaţionale:

„Utilizarea spaţiului cibernetic intens are şi anumite pericole care generează, deci, utilizarea spaţiului nu numai pentru a face anumite lucruri bune, dar şi pentru a comite anumite fraude. Chiar şi de a lansa anumite atacuri. Infrastructura Moldovei poate fi utilizată ca un punct de atac asupra altor state. Estonia a trecut prin această situaţie în 2007, când infrastructura a fost atacată din exterior şi ţara practic a fost paralizată. Şi georgienii s-au ciocnit cu o problemă asemănătoare în 2010. Ţara a fost paralizată numai zece zile, numai prin atacuri cibernetice. Este un pericol foarte mare care trebuie deja precăutat.”

Veaceslav Puşcaşu spune că cele mai expuse riscului unui eventual atac cibernetic ar fi datele cu caracter personal şi serviciile bancare electronice:

„Băncile tot mai mult utilizează acest sistem internet baking. E un sistem foarte comod prin care pot să fac toate tranzacţiile, să achit serviciile, să trec banii de pe un card pe altul. Asta la rândul său generează anumite probleme. sistemul respectiv îmi permite mie accesul, dar el poate fi exploatat de către persoane rău intenţionate, care pot avea acces la contul meu, dacă sistemul nu este bine pus la punct. Aici trebuie să recunoaştem efortul depus de Banca Naţională, care obligă băncile comerciale să abordeze această problemă la un nivel foarte înalt.”

Am întrebat-o pe Natalia Spânu, directoarea Centrului pentru securitate cibernetică din cadrul întreprinderii Telecomunicaţii speciale, ce trebuie să facă cetăţeanul de rând pentru a-şi securiza datele cu caracter personal:

„Pentru a fi siguri că datele lor personale rămân confidenţiale cetăţenii trebuie să aibă grijă să nu le divulge nimănui. Să nu lase la vedere pin-urile cardului bancar, informaţia de la calculatorul personal sau cel de la serviciu, inclusiv parola de acces la contul de e-mail, facebook, twitter, sau la alte reţele de socializare, să publice cât mai puţină informaţie despre viaţa lor personală, de asemenea trebuie să fie precauţi când descarcă informaţii din internet.”

Natalia Spânu spune că incidentele cauzate de atacuri cibernetice sunt tot mai frecvente de la an la an, ținte devenind alteori chiar si instituţii publice. Iar atacatorii, aşa numiţii hackeri, pentru că știu să ascundă urmele, rămân nepedepsiți. Prevenirea, dar mai ales înlăturarea acestor situaţii este, după părerea experţilor, foarte dificilă din moment ce la nivel naţional nu există o instituţie specială care s-ar ocupa de securitatea spaţiului informațional.
XS
SM
MD
LG