Linkuri accesibilitate

77% dintre francezi îi dau dreptate ministrului de interne Manuel Valls atunci când acesta a declarat că vocaţia romilor este să se întoarcă în ţările lor de origine.


Pentru autorităţile de la Bucureşti e foarte comod să spună că luările de poziţie din Franţa în problema romilor sunt de natură politicianistă. Ideea ar fi că se încearcă astfel captarea electoratului în vederea municipalelor şi a europarlamentarelor de anul viitor. Admiţând că există aici o doză de adevăr, asta nu înseamnă că problema nu e mai puţin reală.

În momentul de faţă se găsesc, pare-se, cam 20.000 de romi din România şi Bulgaria pe teritoriul francez. Nu e un număr foarte mare, dar ce contează aici e vizibilitatea lor. Sunt ani de zile de când şi-au impus prezenţa în metroul parizian, se expun în locuri publice foarte frecventate, bulevarde, pieţe, îşi stabilesc taberele în imediata vecinătate a aglomerărilor urbane. Nimeni nu-l poate obliga pe cetăţeanul francez să suporte o muzică de prost gust în metrou, să fie deranjat de cerşetori sau să fie părtaş la spectacolul promiscuităţii.

Temă electorală? Posibil, dar temă ce are toate şansele să găsească ecou, şi nu numai în electoratul de dreapta. Conform unui sondaj, 77% dintre francezi îi dau dreptate ministrului de interne Manuel Valls atunci când acesta a declarat că vocaţia romilor este să se întoarcă în ţările lor de origine, încă şi mai mulţi sunt de acord cu afirmaţia lui Valls conform căreia potenţialul de integrare a romilor în Franţa este foarte redus. 16 primari ai unor oraşe mari au dat publicităţii un text în care îşi afirmă sprijinul faţă de ministrul de interne. Sigur, au existat şi opinii contrare, venite mai ales din partea ecologiştilor. Primul ministru Jean-Marc Ayrault a încercat să împace lucrurile, vorbind de o posibilă integrare a romilor cu condiţia „respectării legilor republicane”. Cuvântul „republican” este, în paranteză fie spus, o marcă distinctivă a discursului ce respectă „corectitudinea politică”. Un discurs care, în cazul de faţă, riscă însă să fie inadecvat.

Peste toate, Manuel Valls a turnat gaz peste foc amintind că teoria cu vocaţia romilor de reîntoarcere în ţările de baştină a fost formulată de însuşi Victor Ponta. De fapt, Valls a lăsat a se înţelege altceva, şi anume că guvernele succesive ale României nu s-au ocupat aşa cum ar fi trebuit şi cum au promis de problema romilor, mai brutal spus nu s-au îngrijit de soarta propriilor cetăţeni. Iar faptul că miercuri preşedintele François Hollande s-a mulţumit să facă un apel la unitate şi solidaritate în cadrul guvernului e un semn clar că nu-l dezavuează pe ministrul său de interne. Se poate aprecia că, in ce priveşte chestiunea romilor, guvernarea Hollande se arată mai severă decât guvernarea Sarkozy. Pentru premierul Ponta, atât de fericit anul trecut când în alegeri câştigaseră socialiştii lui Hollande, aceasta a fost – cu siguranţă – o surpriză neplăcută. Şi nu e nici singura, dacă ne gândim la dosarul aderării la spaţiul Schengen.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG