Linkuri accesibilitate

Bosnia-Herțegovina: un recensămînt al populației considerat istoric


Pregătiri pentru recensămînt la Sarajevo

Pregătiri pentru recensămînt la Sarajevo

În 2011 numărul locuitorilor era de 3,14 milioane, 45% bosniaci musulmani, 36% sârbi ortodocși și 15% croați romano-catolici.



Bosnia-Herțegovina a început la 1 octombrie primul său recensământ de după războiul din 1992-95. Este un exercițiu sensibil care va releva componența etnică a țării și care poate avea impact asupra conducerii ei tripartite în care sunt reprezentați bosniacii, croații și sârbii. Corespondentul Europei Libere, Gordan Sandic-Hadzihasanovic, relatează că recensământul va arăta în ce măsură țara a reușit să construiască o identitate comună după obținerea independenței.

De ce naționalitate sunteți? Ce limbă vorbiți? Ce religie practicați? Sunt câteva întrebări sensibile la care vor fi îndemnați să răspundă locuitorii Bosniei-Herțegovina la recensământul început marți, care va dura până la 15 octombrie.

Agenția bosniacă de statistică estima în 2011 numărul locuitorilor la 3,14 milioane, dintre care 45% ar fi bosniaci musulmani, 36% - sârbi ortodocși și 15% – croați romano-catolici. Recensământul va verifica aceste estimări, numai că rezultatele tot vor fi relative.

Jasna Tamez, o locuitoare a capitalei Sarajevo spune că nu știe ce apartenență etnică să declare. „Încă nu știu ce voi face. Mă mai gândesc. Religia nu este o problemă, dar etnia este. Nu știu cum se declară americanii, dar știu că germanii sunt germani. De ce nu ne-am numi și noi bosniaco-herțegovieni? Este foarte complicat și încă nu știu ce e de făcut. Cred că mi-ar plăcea cel mai mult să mă declar bosniacă”.

Când va veni recenzorul, bosniacii au de făcut alegerea cea mai încărcată de semnificații. Va fi prima ocazie de a se declara ca atare – bosniaci, o etnie despre care sârbii spun că nu există. În fosta Iugoslavie, între 1974 și 1993, li s-a permis să se identifice ca „musulmani”. După începerea războiului ei au revenit la vechea denumire otomană de bosniaci.

Activistul Sejfudin Tokic, coordonatorul unui proiect intitulat „Este important să fii bosniac” spune: „Bosniacii vor putea pentru prima dată să se declare bosniaci și vorbitori de bosniacă. Este un recensământ istoric pentru că în epoca austro-ungară au fost forțați să se declare mahomedani, în timpul regatului Iugoslavia identitatea bosniacă nu era recunoscută, iar în perioada Iugoslaviei comuniste ei erau nevoiți să se declare sârbi, ori croați care practică islamul. Din acest punct de vedere este un recensământ istoric".

Rezultatele recensământului pot avea implicații politice în ceea ce privește mecanismul de împărțire a puterii între principalele trei comunități ale Bosniei-Herțegovina. Așa încât liderii politici și religioși își cheamă comunitățile să-și declare tranșant apartenența etnică și religioasă în speranța să obțină rezultate cât mai avantajoase.

Jurica Gudelj, un jurnalist de 29 de ani din orașul Mostar, spune că oamenii au obosit de politizarea recensământului și de presiunile politicienilor: „Nu văd altă problemă cu recensământul decât aceea că oamenilor li se cere să se declare într-un fel anume, chiar dacă se simt altfel. Am trecut printr-o campanie foarte intensă în această privință. Dar cred că rezultatele vor arăta că există un mare număr de oameni în această țară care simt că sunt pur și simplu bosniaco-herțegovieni”.

Sociologul Jesuf Ziga spune că partidele etnice au exploatat lipsa datelor statistice pentru a face cele mai deocheate afirmații. El speră că recensământul va pune lucrurile la loc: „Cred că spațiul pentru manipulare pe principii etnice și naționaliste se va îngusta semnificativ, iar cei înclinați spre asemenea declarații își vor pierde posibilitățile. Va fi greu să argumenteze declarații cum ar fi că la Sarajevo au mai rămas doar trei mii de sârbi față de 150 de mii în trecut sau că bosniacii ori croații sunt puțini în cutare și cutare zonă. Va fi greu ca cifrele să mai fie umflate ori micșorate după bunul plac al cuiva”.

Credibilitatea rezultatelor și încrederea că nu vor fi folosite impropriu sunt cruciale. Oficialii implicați în organizarea recensământului depun eforturi mari pentru a dispersa zvonurile că datele colectate vor fi folosite la perceperea impozitelor sau la confiscarea caselor nelocuite.

Nora Selimovic, metodoloagă șefă la agenția de stat de statistică, spune că fiecare recenzor a fost instruit cum se cuvine: „Au numai sarcina să pună întrebări. Sunt obligați să scrie exact ce spun cetățenii. Asta înseamnă că cineva poate refuza să se declare în vreun fel sau să spună ceva. Cetățeanul poate spune că e marțian sau eschimos. Orice ar spune, recenzorul este obligat să scrie fără să comenteze”.

Rezultatele preliminare ale recensământului sunt așteptate în 90 de zile. Dar poate dura în jur de un an până la publicarea rezultatelor finale.

Axarea atenției pe principalele grupuri a trezit neliniște printre celelalte 14 etnii recunoscute din țara balcanică îngrijorate că vor ieși din recensământ și mai slăbite.
XS
SM
MD
LG