Linkuri accesibilitate

Sergiu Sîrbu: deciziile CC sînt „o lecţie pentru clasa politică, pentru Parlament să fie mai atenţi atunci când vin cu modificări la legislaţie.”



Curtea Constituţională a pronunţat o hotărâre prin care a interpretat, în primul caz, articolul constituţional ce prevede condiţiile şi modul în care este dizolvat Parlamentul. De asemenea, Curtea a invalidat, în alt caz, ca neconstituţionale, prevederile legislaţiei ce nu permit unei instanţe de judecată să suspende actele emise de Banca Națională a Moldovei. La baza ambelor cauze au fost sesizările deputatului Sergiu Sîrbu cu care vom discuta despre semnificaţia şi consecinţele acestor hotărâri.

Europa Liberă: Bună dimineaţa. Aşadar, Curtea a oferit interpretarea, explicaţiile de rigoare pentru articolul din Constituţie ce priveşte dizolvarea Parlamentului. De asemenea, Curtea Constituţională, printr-o altă hotărâre, a invalidat ca neconstituţionale prevederile legislaţiei ce nu permit unei instanţe de judecată să suspende actele emise de Banca Națională a Moldovei. Ambele cauze au avut la bază sesizările Dvs. Mai întâi, dle Sîrbu: profesional vorbind sunteţi bucuros de hotărârile Curţii?

Sergiu Sîrbu:
„Nu că aş fi bucuros, deoarece nu este o decizie care vine personal pentru mine, ca să am vreun avantaj. Eu de fapt în activitatea mea întotdeauna mă ghidam de un singur principiu: respectul şi supremaţia Constituţiei. Şi evident că atunci când apar unele dificultăţi sau probleme de natură constituţională, sesizam dintotdeauna Curtea Constituţională, pentru a da apreciere într-un caz sau altul. De aceea eu sunt satisfăcut doar pentru faptul că legea supremă şi supremaţia Constituţiei a prevalat şi Curtea a dat o apreciere corectă, justă a cauzei. Acest fapt până la urmă va duce iarăşi la un respect mai mare faţă de Constituţie, de apărare a legii supreme şi evident va fi şi un precedent, o lecţie pentru clasa politică, pentru Parlament să fie mai atenţi atunci când vin cu modificări la legislaţie.”

Europa Liberă: Haideţi să le luăm pe rând – hotărârea privind interpretarea articolului constituţional ce priveşte dizolvarea Parlamentului. Pe scurt, de ce a fost nevoie de interpretarea Curţii pentru prevederile respectivului articol?

Sergiu Sîrbu:
„Întrebarea este foarte bună. Deci, cu părere de rău, de la adoptarea Constituţiei încoace, poate din lipsă de experienţă, poate, cu părere de rău, din rea-voinţă, dar clasa politică uneori aplică legea şi o interpretează după bunul său plac, astfel creând poate artificial, poate deliberat anumite crize politice.

Să ne aducem aminte cum noi, din cauza neînţelegerii corecte a normelor constituţionale, am tărăgănat procesul de alegere a şefului statului peste doi ani. Au fost şi alte probleme. Şi în această primăvară era o situaţie când, iarăşi, din lipsă de interpretare corectă a art. 85 din Constituţie, şi a art. 90, nu era clară procedura de desemnare a prim-ministrului. Deoarece preşedintele ţării nu era limitat în timp în privinţa desemnării candidatului şi nu era clar cât ar putea să întindă şeful statului: o lună, două, trei…”

Europa Liberă: Prevederile sunt vechi, ambiguitatea lor are barbă - ca să spunem aşa… De ce tocmai acum au fost necesare clarificările? Doar pentru a avea o soluţie fără echivoc, ca de exemplu în situaţia Oului lui Columb?

Sergiu Sîrbu:
„Da. Această prevedere din Constituţie nu a fost aplicată niciodată de la adoptarea Constituţiei şi nu a ridicat semne de întrebare. Dat fiind faptul că noi în această primăvară pentru prima dată în istorie noi am avut o moţiune de cenzură adoptată a şi ridicat necesitatea unei clarificări. Deoarece această normă constituţională putea fi aplicată în mod direct. Ea nu a fost aplicată, poate că este bine că nu a fost, dar pe viitor sigur că ar putea să apară astfel de probleme şi pentru a elimina orice suspiciuni, orice abuzuri din partea clasei politice, ca să nu avem iarăşi o tergiversare în astfel de cazuri, am venit cu această precizare ”

Europa Liberă: Să precizăm care este cel mai important efect pe care-l va avea hotărârea Curţii? Concret să ne spuneţi că dacă se ajunge în situaţia în care preşedintele trebuie să numească un guvern în locul unuia demis prin moţiune, el va trebui să o facă în termen de trei luni?

Sergiu Sîrbu:
„Exact. Termenele vor fi mult mai restrânse. Dacă iarăşi avem cazuri de demisie a unui guvern sau de votare a unei moţiuni de cenzură, atunci preşedintele va fi obligat să iniţieze toate procedurile: de consultări, de desemnare a candidatului doar în termen de trei luni de la demisia sau revocarea guvernului. Astfel, indiferent dacă a numit preşedintele doi candidaţi sau nu i-a numit, dacă în timp de trei luni guvernul nu este votat, atunci apar circumstanţele de dizolvare şi şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul. Deci, asta este concluzia de bază şi deja tergiversări ale acestui proces nu mai pot fi admise”

Europa Liberă: Să revenim acum la cea de-a doua hotărâre a Curţii prin care au fost declarate neconstituţionale prevederile legislaţiei ce nu permiteau instanţei de judecată să interzică acte ale Băncii Naţionale. Sesizarea Dvs. s-a bazat pe o situaţie concretă, a pornit de la această situaţie sau a fost doar un exerciţiu de citire atentă a prevederilor constituţionale ?

Sergiu Sîrbu:
„Exact. Este varianta doi. Nu ţine de o situaţie concretă. Doar că, atunci când s-a adoptat legea, personal am preîntâmpinat faptul că în varianta în cauză ea vine să încalce unele principii constituţionale legate de separaţia puterilor în stat, independenţa justiţiei şi aşa mai departe. Şi noi am avut precedente în acest sens, când iarăşi se încerca prin lege a limita puterea judecătorească, în cazul actelor CNPF şi a Curţii de Conturi, care tot la sesizarea mea a fost declarată neconstituţională. Aici am avut un caz practic similar şi, evident, reieşind doar din principii pur profesionale, am sesizat aceste modificări la curte, ca să verificăm cât sunt de compatibile cu legea supremă.

Şi Curtea a admis parţial sesizarea, a declarat neconstituţional, cu excepţia unui singur caz – totuşi nu vor putea fi suspendate actele Băncii Naţionale care ţin de retragerea licenţei şi lichidarea băncii. Asta pentru a nu crea panică în sistemul financiar-bancar. Ca să se acorde o stabilitate acestui proces. În rest, toate actele pot fi contestate în judecată, pot fi suspendate, dar şi această suspendare nu poate veni abuziv. Judecătorul poate suspenda doar în anumite cazuri, când există într-adevăr motive ca această hotărâre să nu poată fi executată dacă nu va fi asigurată acţiunea.”

Europa Liberă: „Nu putem să nu pomenim în acest context de cazul „Moldova - Agroindbank”, unde în iunie o instanţă de judecată din Chişinău a interzis BNM să suspende printr-un act dreptul la vot a unor noi acţionari de la această bancă. Mi-amintesc că domnul Leancă era surprins, contrariat, spunea că nu vrea să afecteze independenţa sistemului judecătoresc, dar că este evident că această decizie afectează competenţele exclusive ale BNM. Şi guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, spunea atunci că nu s-ar mira dacă ar apărea o decizie judecătorească care ar interzice guvernatorului BNM să treacă pragul băncii.”

Sergiu Sîrbu:
„Da, noi într-adevăr am avut o situaţie, dar această sesizare a fost depusă mai înainte şi legea a fost adoptată mai înainte de cazul „Moldova - Agroindbank”. Nu are legătură cu acest caz, dar, în practică, într-adevăr ar putea să existe situaţii asemănătoare. Doar că orice probleme pe care le avem noi în sistemul judecătoresc, iar noi le avem, dar asta nu înseamnă că trebuie să modificăm toată legislaţia şi să acordăm atribuţii exclusive oricărui organ de stat, în detrimentul puterii judecătoreşti. Doar din simplul fapt că statul nu are încredere în propriul sistem judecătoresc. Nu cred că este corect.”

Europa Liberă: Da ce garanţii există că nu se vor produce ceea ce spuneaţi, un fel de abuz uneori în adoptarea de către instanţă?

Sergiu Sîrbu:
„Eu vă spun. Există o soluţie. Eu chiar aş putea să vin cu această soluţie în faţa colegilor: ca în aşa cazuri, cum sunt actele BNM, competenţa jurisdicţională de examinare să fie nu a instanţelor de drept comun, nu a unui singur judecător, dar să ridicăm rangul la nivelul Curţii de Apel, de ce nu la Curtea Supremă de Justiţie, unde completul de judecată este compus din trei sau chiar cinci judecători. Şi evident cu dreptul ca această încheiere a judecăţii să poată fi atacată cu recurs la instanţa superioară. Şi eu cred că atunci trei sau cinci judecători vor fi mult mai responsabili decât unul. Şi va fi mult mai greu să-i influenţezi. Adică sunt soluţii în câmpul constituţional, aşa ca să evităm abuzurile şi unei părţi, şi altei părţi.”

Europa Liberă: Această hotărâre a Curţii poate avea efecte în trecut?

Sergiu Sîrbu:
„Nu, nici o hotărâre a Curţii nu poate avea efecte decât pentru viitor şi în continuare Parlamentul este obligat să perfecţioneze legislaţia ca să elimine încălcările făcute.”

Europa Liberă: Dar asupra situaţiei de Moldova-Agroindbank poate avea efect? Înţelegem că, iată acum, Curtea de Apel urmează să examineze o contestare depusă de către Banca Naţională la decizia judecătoriei Buiucani din capitală prin care BNM i-a fost interzis să limiteze în vreun fel drepturile noilor acţionari ai Moldova - Agroindbank”.

Sergiu Sîrbu:
„Nu cred că va avea efect. Nu are forţă retroactivă, dar nici nu cred că la moment instanţa ar putea suspenda asemenea decizii, deoarece deja s-a consumat actul. Adunarea generală a acţionarilor a avut loc. Nu ştiu dacă mai este nevoie de voturile în cauză. Nu cred că va afecta.”

Europa Liberă: Pe final, din punctul Dvs. de vedere, actuala Constituţie mai poate oferi multe prilejuri de sesizare a Curţii Constituţionale? Sau lucrurile pot fi tranşate prin adoptarea unei noi legi fundamentale, aşa cum se doreşte, maximum clară şi explicită?

Sergiu Sîrbu:
„În principiu, sigur că Constituţia mai are foarte multe lacune. Cât de mult aceste lacune ar putea influenţa funcţionalitatea instituţiilor statului rămâne să vedem. Sigur că loc de perfecţionare există. Nu ştiu dacă avem nevoie de o nouă constituţie, dar cel puţin unele modificări de substanţă la actuala lege supremă cred că sunt necesare.”
XS
SM
MD
LG