Comisarul european pentru extindere, Stefan Füle, va vizita săptămâna aceasta din nou Republica Moldova, pentru a participa la un Forum al societății civile din țările Parteneriatului Estic, la 4 și 5 octombrie. Forumul de la Chișinău se va desfășura cu mai puțin de două luni înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, la care Uniunea Europeană ar urma să anunțe progrese în relația cu țări ca Ucraina, Moldova sau Georgia. Tamara Grejdeanu a discutat cu unul din participanții moldoveni la forum, Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene:
Sorin Mereacre: „Noi, cei din Republica Moldova am discutat în platforma națională a Forumului societății civile a Parteneriatului Estic mai multe idei cu care venim la Forum. Sigur că una din ideile care s-a conturat este faptul că ne dorim cât mai repede ca Uniunea Europeană să ofere regimul liberalizat de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, asta fiind un lucru care ar fi cât de cât palpabil pentru cetățeni. Pentru că celelalte acorduri care le semnează Republica Moldova la anul viitor, cum se promite, ele vor avea efecte de lungă durată. De asemenea, venim cu un mesaj de a face anumiți pași concreți în rezolvarea conflictului transnistrean. Și aici iarăși avem nevoie de sprijinul statelor membre din UE și a Uniunii Europene în ansamblu. Alte chestiuni ar fi iarăși legate de combaterea și prevenirea corupției, care ne deranjează foarte mult pe o parte însemnată a membrilor societății civile din platformă, și reforma justiției.”
Europa Liberă: Domnule Mereacre, dar în ce măsură reușește societatea civilă să fie parte a dialogului dintre Republica Moldova și UE și mai ales care sunt valențele acestei implicări?
Sorin Mereacre: „Cât ține de relațiile cu instituțiile statului din Republica Moldova care negociază cu UE aceste reforme, aceste acorduri, iarăși, dacă ne referim la acordul de asociere și componetele lui, atunci nu sunt sigur că pot să spun că am avut un dialog permanent și foarte deschis. Anumite instituții ale statului au fost mai deschise, altele mai închise, uneori invocându-se faptul că anume negocierile poartă un caracter mai închis. Societatea civilă a fost invitată să participe la anumite runde de negocieri pe anumite subiecte, cum ar fi reforma justiției.”
Europa Liberă: Acum un an la forumul societății civile de la Stockholm au fost punctate mai multe direcții de lucru, cum ar fi lupta cu corupția, problemele tinerilor, după un an putem nota anumite realizări?
Sorin Mereacre: „Decât anumite asumări de responsabilitate pe hârtie din partea instituțiilor statului, lucrurile nu s-au mișcat prea bine. Eu, personal încă nu am văzut rezultatele luptei cu corupția sau rezultate ce țin de domeniul tineretului, deși anumite lucruri s-au făcut, s-a adoptat acea strategie de reformare a justiției, unde unul din obiectivele principale este acela de a lupta cu corupția în domeniul justiției. Se încearcă reformarea Ministerului de interne, ceea ce este plauzibil, dar probabil un an de zile nu este de ajuns pentru a vedea și impact.”
Europa Liberă: Ne apropiem de Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, cu toate că la nivelul autorităților se vorbește foarte mult despre acest lucru, despre nevoia apropierii de Uniunea Europeană, s-ar părea că omul simplu nu conștientizează beneficiile despre care i se vorbește, în acest sens, cum ar trebui să se implice societatea civilă?
Sorin Mereacre: „Societatea civilă, cu siguranță trebuie să joace un rol important în informarea cetățenilor despre beneficiile asocierii cu Uniunea Europeană. Însă fără o colaborare cu instituțiile statului responsabile de diferite domenii, eu cred că societatea civilă poate face foarte puțin. Ceea ce putem noi face este să aducem anumite istorii de succes, să zicem din țările membre UE care au aderat în ultimul val, sau țările baltice care au aderat mai devreme și să arătăm cum integrarea europeană a îmbunătățit mediul de afaceri, a adus beneficii pentru tinerii care doresc să se angajeze, cum au fost reformate instituțiile de drept din statele respective. Dar mai mult decât atât, eu cred că noi nu am putea face pe acestă dimensiune de informare.
Eu cred că dacă vorbim despre aducerea la cunoștința cetățenilor despre beneficiile integrării în Uniunea Europeană, atunci trebuie să ne aducem aminte că a existat și o strategie de comunicare elaborată de ministerul de externe, dar această strategie, din păcate, nu a fost implementată. Acum se vorbește despre elaborarea unei noi strategii. Sper ca ea să fie cât mai repede elaborată, consultată cu societatea civilă și atunci noi am putea să vedem unde ne-am putea implica.
Dar trebuie să fim conștienți și de alt fapt, societatea civilă, dacă îngustăm această noțiune și ne referim doar la organizațiile nonguvernamentale, ele ar trebui să aibă și un sprijin financiar din partea statului pentru a promova integrarea europeană. Sigur că acest lucru noi îl facem și din fondurile europene, dar al cui trebuie să fie interesul major de a promova aceste reforme, o întrebare retorică. Eu cred că ar trebui să fie interesul guvernului Republicii Moldova și atunci această strategie de comunicare, cu un loc foarte clar pentru societatea civilă de implicare și plus activități bugetate pentru societatea civilă, din bugetul de stat, pe această dimensiune ar trebui să existe. Altfel, eu nu văd cum societatea civilă, voluntar, ar putea face acest lucru.”
