Linkuri accesibilitate

„Identităţile Chişinăului”


Vedere de pe vechiul turn de apă, astăzi Muzeul Chişinăului

Vedere de pe vechiul turn de apă, astăzi Muzeul Chişinăului

O conferinţă organizată de Asociaţia Tinerilor Istorici din Moldova despre prezentul şi trecutul istoric al capitalei Republicii Moldova.


„Identităţile Chişinăului” este titlul unei conferinţe istorice de două zile, care a început astăzi în capitală, organizată de Asociaţia Tinerilor Istorici din Moldova. Conferinţa este la cea de-a doua ediţie şi la ea participă oameni de cultură, istorici, arhitecţi şi urbanişti care prezintă succinte comunicări despre prezentul şi trecutul istoric al capitalei Republicii Moldova. Alla Ceapai s-a interesat în ce măsură sistemul educaţional include problema identitară şi cum poate fi ea depolitizată.

Orice tentativă de a defini Chișinăul prin prisma diversităţii etnice, confesionale, culturale, istorice, dar şi politice de altă dată, dar mai ales Chișinăul actual, produce ... mai multe identităţi, care de regulă rămân ascunse după paravanul unor stereotipuri. Astfel aş îndrăzni să rezum concluziile sugerate de participanţii la conferinţa istorică. Decanul facultăţii de istorie a Universităţii „Ion Creangă”, Sergiu Musteaţă, spune că problema identitară în Moldova este una sensibile, de cele mai dese ori politizată şi nejustificat limitată doar la dimensiunea etnică:

Sergiu Musteaţă

Sergiu Musteaţă

„Această stare controversată şi politizată poate fi depăşită prin discuţii. Cea mai mare problemă a noastră este limitarea discuţiilor doar cu o tentă politică. noi trebuie să fim deschişi să putem discuta despre apartenenţa noastră diversă. Totodată ceea ce trebuie să ne unească este apartenenţa noastră cetăţenească. Nu trebuie să polemizăm la infinit despre apartenenţa noastră etnică – o polemică nu doar controversată şi în contradicţie, dar şi una duşmănoasă. Ceea ce nu este corect.”

După părerea istoricilor prezenţi la conferinţă un alt subiect sensibil în societatea moldovenească ar fi identităţile post-comuniste, în care s-ar include identitatea sovietică, cea moldovenească statalistă şi identitatea naţională în proces de afirmare. Acest conflict identitară este caracteristic majorităţii statelor care au făcut parte din blocul comunist spune istoricul Sergiu Musteaţă, care urmează să prezinte mâine un studiul despre moştenirea sovietică a Chişinăului:

„Este un subiect care reprezintă un domeniul comun spaţiului post-totalitar. Ce facem cu monumentele şi acele spaţii publice care au reprezentat o ideologie a regimului? Cum le valorificăm în sensul trecutului? Monumentele ideologice este uşor să le lichidezi, distrugi sau să le arunci. Dar nu este corect. Ar trebui să fie făcut un parc, un muzeu deschis ca ele să reprezinte acea filă din trecutul nostru tragic, pe care generaţia tânără să aibă ocazia să-l cunoască şi să ştie ce însemna acel simbolism sau acele elemente ale propagandei şi ideologiei sovietice şi la ce au condus ele. Societatea noastră încă rămâne puternic afectată de această ideologie comunistă.”

Profesoara de istorie de la liceul Vasile Alecsandri, Daniela Vacarciuc, are un răspuns ferm la cum poate fi depolitizată problema identităţii naţionale, care după părerea sa a devenit una sensibilă în mod artificial:

Inscripţie la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Inscripţie la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

„Să citim. Am impresia că de la ’89 încoace nu se prea citeşte. Trebuie să citim, să cunoaştem lucrurile aşa cum au fost, să avem curajul să le spunem, să recunoaştem că sunt şi lucruri bune acolo şi nu prea bune. Iar politica să-şi facă meseria ei. Uneori trebuie să faci şi cu politicieni ore. Eu aş face ore de istorie şi cu unii deputaţi, nu vreau să le dau numele, ca să le spun ce este limba română, ce este Chişinăul, ce este identitatea naţională. atunci când vom avea identitate naţională vom avea şi devotament civic şi atitudine civică faţă de locul unde trăim. Şi nu o să mergem pe străzi gata măturate, dar o să le măturăm pe ale noastre.”

Mai mulţi participanţi la conferinţa istorică şi-au exprimat regretul că în manualele de istorie Chişinăului i se aloca un volum extrem de modest. Or curricula şcolară nici nu prevede un curs de istorie locală a Chişinăului. Bunăoară, pentru clasele liceale programa prevede o singură oră pentru studierea istoriei şi identităţii capitalei.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG