Prejudiciile aduse Moldovei ar putea ajunge la 40 milioane de dolari, dacă Rospotrebnadzor va menţine restricţiile la importul de vinuri moldoveneşti, timp de un an. Această cifră a fost enunţată de ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, după audierile din Comisia parlamentara pentru economie. Totuşi, el şi-a exprimat speranţa că embargoul nu va dura atât de mult, însă a evitat să dea pronosticuri referitor la reluarea exporturilor de vinuri moldoveneşti în Federaţia Rusă.
Iar de la Bruxelles – o altă veste. Decizia Comisiei Europene de liberalizare a comerţului cu vin moldovenesc a fost un semnal politic şi un sprijin în perioada dificilă prin care trece Moldova, a declarat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş.
Despre vinul care nu poartă vină vorbim la acest sfârşit de săptămână. La moldoveni, ca şi la alte popoare, dintotdeauna vinul a fost părtaş, alături de oameni, atât la necaz, cât şi la bucurie, simbol al prieteniei, al înţelegerii, al voioşiei, sursă de inspiraţie sau meditaţie pentru poeţi, gânditori şi compozitori.
La Comrat, am căutat să aflu de la oamenii întâlniţi ocazional în stradă ce părere au ei despre licoarea lui Bachus, fabricată în Moldova.
– „Vinul e bun, e moldovenesc. Şi aseară am băut un pahar, două.”
Europa Liberă: Unii zic că moldovenii ar consuma foarte mult alcool, dar mai mult rachiu, bere şi mai puţin vin.
– „Două pahare de vin bat un antibiotic. Mai degrabă omul bea un pahar de vin decât să bea un antibiotic să se lecuiască. Iată cum e. Noi cu asta ne mândrim. Asta e ţară agricolă. Asta nu e ţară politică. Nu ar trebui să fie politică, dar agricolă.”
Europa Liberă: Vinul este şi politică?
– „Cum de înţeles asta, politica?
Europa Liberă: Federaţia Rusă a introdus restricţii pentru importul de vinuri din Moldova.
– „Ruşii toată viaţa lor au băut vin de mere.”
– „Dar ce e acesta embargou? Eu ce, ştiu ce e ăsta?!”
Europa Liberă: Rusia a întors loturile de vin moldovenesc pentru că nu ar corespunde calităţii.
– „Pentru că ai noştri vor să se ducă în Europa, iată de ce. Dar în Europa nimeni nu ne aşteaptă pe noi. Eu trăiesc aici, iată, eu şi acuma sunt numai balegă. Aceştia de la putere trebuie daţi jos.”
Europa Liberă: Şi cine să vină la putere?
„Acelaşi comunist să vină înapoi la putere. Chiar cu Voronin avea lumea de lucru.”
Europa Liberă: Dar şi pe timpul domnului Voronin ruşii au interzis importul de vinuri.
„Au interzis o dată, în 8 ani, o dată.”
Europa Liberă: Şi acum încă o dată, e a doua oară.
– „În 2006 şi acuma a doua oară.”
Europa Liberă: Sărbătoarea vinului trebuie să existe?
„Trebuie să existe, d-apoi cum?”
Europa Liberă: Vinul e o mândrie pentru moldovean?
„Da, pentru că Moldova se mândreşte cu vinul.”
„Nu beau prea mult. Ei mai mult lucrează.”
Europa Liberă: Dar în beci cât au?
– „Ce folos că au în beci, dacă nu au unde vinde vinul? În Rusia, nu le dă voie, în Siberia nu le dă voie. Ei vor în Europa. Lasă să ducă la Bruxelles vinul nostru.”
Europa Liberă: Păi, Bruxelles-ul a zis acum că va importa nelimitat vinul nostru.
„Va importa... Eu nu-i cred. Se va duce omul cu 500 de litri la Bruxelles?”
Europa Liberă: Dar la Moscova merge cu 500 de litri?
„Cu 500 de litri da. S-a urcat în tren şi a plecat.”
Europa Liberă: Şi ce toast aveţi preferat?
„Cum?”
Europa Liberă: Când ridicaţi un pahar cu vin?
– „Noi spunem: să fim sănătoşi, dă Doamne ploaie şi minte moldoveanului.”
– „Пятилетнее вино сухое – это уже достижение, а восьмилетнее тем более. А здесь условий нету.”
Europa Liberă: А вино – это политика или нет?
Europa Liberă: Ce părere aveţi despre vinurile moldoveneşti? Sunt de calitate sau nu?
„Eu nu ştiu.”
Europa Liberă: Vinul e o politică sau nu?
„Nu.”
Europa Liberă: Ce părere aveţi despre vinurile moldoveneşti?
„Socot că sunt normale.”
Europa Liberă: De ce s-a pus embargoul acesta rusesc?
„Clar că e politică.”
Europa Liberă: Şi ce se urmăreşte prin această politică?
„Statul mai puternic dictează celui mai mic.”
Europa Liberă: Dar moldovenii produc vinuri de calitate?
„Nu toate, dar sunt. Sunt şi mai bune, sunt şi mai puţin bune.”
Europa Liberă: Cum se va termina acest litigiu între Moldova şi Rusia?
„Cel care cumpără, tot timpul va dicta. Asta e piaţă.”
– „Trebuie să caute altă piaţă de realizare, alt cumpărător, în primul rând. Dar, totodată, să se străduie să propună ceva mai bun, ca să nu piardă venitul.”
Europa Liberă: Spuneţi, vă rog, 3 denumiri de vin bun moldovenesc.
– „Eu ca atare prefer vinul de casă, trăiesc la pământ. Cândva „Negru de Purcari” îmi plăcea, „Cabernet”-ul, „Muscat”-ul. Chestia e în aceea că eu, ca om care fac vin pentru mine, pentru familie, tot timpul folosesc vinul meu de casă.”
Europa Liberă: Şi cât vin produceţi, cât aveţi în beci?
– „500-600 de litri.”
Europa Liberă: O cultură a consumului de vin există în Moldova?
– „Depinde de persoană. Socot că nu prea. În ultimul timp, mulţi au dat-o pe bere. Şi, dacă te uiţi cât costă un litru de bere şi cât costă un litru de vin, eu socot că e foarte ruşinos. Aceeaşi vodcă, ştim noi cum se face.”
Europa Liberă: Şi, mai ales că, la ţară barurile sunt ticsite de băuturile tari.
„Şi anume acelea şi se întreabă.”
– „Poate e şi din cauza reclamei. S-a făcut publicitate berii, băuturilor spirtoase. Vinul a fost pus pe ultimul loc, dacă era să fie promovat, de exemplu, şi de medici, în primul rând, că e bun pentru sănătate, să se demonstreze aceasta, vânzările de vin se ridicau. Anume reclama făcută e de vină şi anume de instituţiile responsabile. Dacă e să foloseşti 150-200 ml de vin bun, depinde de anotimp, alb sau roşu, eu socot că moldovenilor adevăraţi nici nu le trebuie reclama aceasta.”
– „Vă spun cinstit, câteodată, când văd că cineva cumpără vin, parcă zic că aş bea şi eu un pahar de vin cumpărat, dus sub pestelcă, cum o fac unii.”
***
Străinii, dar şi moldovenii de peste hotare, susţin producătorii de vin moldovenesc. Stabilit de mai mulţi ani în Franţa, Radu Nichita Macovei spune că este primul şi deocamdată singurul moldovean care vinde vinul de acasă pe piaţa franceză.
Radu Nichita Macovei: „Eu sunt singurul moldovean şi întreprinderea mea se numeşte „Casa Moldova”, ea activează de 5 ani. Şi mai este o altă întreprindere, care se numeşte „Sarwine”, proprietarul e francez.”
Europa Liberă: S-a meritat afacerea aceasta să o practicaţi?
Radu Nichita Macovei: „Este de lucru foarte mult, pentru că piaţa franceză este capabilă să înghită o cantitate importantă de vin moldovenesc.”
Europa Liberă: În pofida faptului că francezii produc vinul lor?
Europa Liberă: De ce?
Radu Nichita Macovei: „Pentru că nu sunt investiţii.”
Europa Liberă: Brandul moldovenesc cum trebuie să apară? Şi de ce trebuie să apară?
Radu Nichita Macovei: „Cum trebuie să apară? Foarte simplu. Brandul moldovenesc apare atunci când tu investeşti în brand. Deci Moldova trebuie mediatizată, trebuie un plan, un plan strategic. Dacă guvernul sau statul consideră vinul un produs strategic, trebuie investiţie strategică, trebuie oamenii care se pricep şi care au abilitate politică şi au mijloace financiare. Statul are. Trebuie să elaboreze un plan strategic pentru un anumit interval de timp: anul întâi, anul doi, anul trei, cu diferite etape. Un business plan, grosso modo, dacă să vorbim aşa, primitiv. La fiecare sticlă vândută, trebuie de investit 1 euro. 1 euro investit la fiecare sticlă vândută. Dacă totul e o.k., după 5 ani, tu o să vinzi primul milion de sticle. Tu ai putut să vinzi acuma, dacă începeai promovarea cu cinci ani în urmă, dar dacă nu ai avut cap...”
Europa Liberă: Ce crezi despre această ameninţare sau declaraţie pe care o făcea liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, că „dragi moldoveni, cu vinul vostru în Franţa, Italia, aţi putea să vă treziţi că ajungeţi în şanţ”?
Europa Liberă: Şi această garanţie că nu se va vinde nicio sticlă de vin moldovenesc?
Radu Nichita Macovei: „Vinul se vinde. Eu am vândut acolo mai multe mii de sticle. De 5 ani noi vindem. La noi acum cifra de afaceri ajunge la 100 mii de euro din vin moldovenesc, altceva noi nu vindem. Deci, noi vindem vin. Eu, „Casa Moldova” vând, „Sarwine” vinde şi el. Noi suntem doi pe piaţa franceză. Putin de ce a spus asta? Probabil, că e puţin informat sau e rău informat. Dar mai bine că e rău informat, că nu ne bagă beţe în roate. Bine că el crede aşa, lasă-l să creadă, poate, cu ocazia aceasta, noi vom reuşi să facem mai mult.”
Europa Liberă: Care ar trebui să fie lecţia, din moment ce Federaţia Rusă a introdus aceste restricţii pentru exportul de vin moldovenesc?
Radu Nichita Macovei: „Nu trebuie să punem toate merele în acelaşi coş. Nu poţi să rămâi cu un singur cumpărător sau să ai un singur furnizor. Trebuie să ai mai mulţi, să ai opţiunea să pleci pe alte pieţe. Ruşii sunt un cumpărător foarte important. Nu trebuie să ne războim cu ei. Nu trebuie emoţiile să ne domine. Noi oricum o să suferim, pentru că noi suntem un popor foarte micuţ, noi suntem dominaţi de big brother, noi nu avem încotro. Noi trebuie cu big brother să facem comerţ, mai nu ştiu ce, mai nu ştiu cum, nu trebuie să ne războim.”
Europa Liberă: Vinul e politică?
Radu Nichita Macovei: „Dacă e strategic – e politică. Şi ceea ce înseamnă politică, înseamnă şi economic, fiindcă aceasta e legat de bani, totul e legat de bani.”
Europa Liberă: Acum să înţeleg că Radu Nichita Macovei poate să spună că vinul moldovenesc este căutat în Franţa, poate fi găsit pe mesele francezilor, e competitiv cu ceea ce se comercializează pe piaţa franceză?
Europa Liberă: Cât de mult contează calitatea vinului?
Radu Nichita Macovei: „Mult. Cu vinul moldovenesc este simplu, dacă vrei să vinzi vin moldovenesc în Franţa. Este o condiţie sine qua non pentru vinul moldovenesc în Franţa: vinul trebuie să fie de 2 ori mai bun şi de 2 ori mai ieftin. Mai ieftin decât unele vinuri franceze. Înţelegeţi, preţul mic poate să fie şi 3, şi 4 euro, şi 5 euro, depinde de vin.”
Europa Liberă: Ce sugestii ai avea pentru producătorii de vin din Moldova?
Radu Nichita Macovei: „Producători de vin din Moldova, uniţi-vă!”
Europa Liberă: Să se unească pentru a produce calitativ, pentru a face producţie competitivă? Să se unească pentru ce?
Radu Nichita Macovei: „Nu. Să-şi unească eforturile pentru a investi în alte pieţe, în alte ţări, să schimbăm un pic mentalitatea noastră, ei prea o ţin cu Rusia. Rusia rămâne un client important, dar trebuie neapărat să nu mai nimerim în situaţia aceasta.”
Europa Liberă: Dar producătorii tradiţionali merg cu producţia lor în Federaţia Rusă pentru că cunosc limba rusă?
Europa Liberă: Deci europenii ar putea să caute vinul moldovenesc, aşa cum îl caută cei din Federaţia Rusă?
Radu Nichita Macovei: „Pentru moment nu, dar se poate de dezvoltat. După părerea mea, Franţa nu o să ajungă niciodată să înghită aceleaşi volume pe care le înghite Rusia. Dar nu există numai Franţa, există Germania, există comunitatea europeană, în special, ţările nordice. Acum Spania, Portugalia, Italia o duc prost. Ţările nordice ar putea să înghită un volum considerabil. Dar, ca să înghită un volum, noi, moldovenii, trebuie să investim în aceste ţări, în vinul nostru. Noi trebuie să investim în vin, să ieşim pe reţele, să acaparăm reţele, să dăm din coate, să-i dăm la o parte pe concurenţii străini din Chili, Africa de Sud, California, Argentina, Uruguay ş.a.m.d. Noi trebuie să ne băgăm printre ei.”
Europa Liberă: Există o diferenţă între felul cum e înţeleasă cultura consumului de vin în Moldova şi în Franţa?
Radu Nichita Macovei: „Da, mare, enormă. Noi nu avem cultura consumului de vin. În Moldova, ea nu există. În Moldova, ea rămâne la un nivel rural: vinul ori e bun ori nu e bun. Nu avem legenda şi toată istoria milenară franceză. Noi nu avem chestia aceasta, nu am ştiut să exploatăm patrimoniul acesta, nu am ştiut că acesta reprezintă un patrimoniu. Ei au dezvoltat chestia aceasta, acesta este talentul francezilor, italienilor, spaniolilor. Ei chestia aceasta au dezvoltat-o. O simplă chestie de consum. Practic, vinul este făcut ca să fie consumat. Dar ei l-au ridicat în secole, au avut nevoie de timp, bineînţeles, l-au ridicat la un nivel de artă, vinul a devenit o artă, o religie întreagă... Nouă ne trebuie un secol ca să facem chestia aceasta. Un secol.”
***
Pentru organizarea sărbătorii din acest an, Ziua Naţională a Vinului, se vor cheltui circa mln 200 mii de lei, sumă comparabilă cu cea din anul trecut. Viorel Garaz, directorul ghildei vinurilor moldoveneşti, dă asigurări că băutura autohtonă este bună, iar diferenţierea ţine doar de gustul fiecăruia.
Europa Liberă: Până la urmă, vinul poate fi şi politică, din moment ce loturi de vin moldovenesc au ajuns la Palatul Reginei din Marea Britanie şi loturi de vin moldovenesc au fost returnate de pe piaţa Federaţiei Ruse de către Rospotrebnadzor?
Viorel Garaz: „După cum vedem noi, politică poate fi nu doar vinurile, dar şi ciocolatele, şi lactatele, şi alte produse. Este, de fapt, o parte din industrie, cu cota cea mai mare, cred, din economia Republicii Moldova, cel mai uşor de controlat din exterior, dacă se doreşte chestia aceasta, în momentul în care eşti foarte dependent de o piaţă sau alta. Din acest considerent, vinificatorii au fost folosiţi în calitate de victimem pentru a face jocurile politice, să le spunem, ale persoanelor care au careva interese.”
Europa Liberă: Totuşi daţi dreptate şi Rospotrebnadzorului, care insistă asupra inofensivităţii vinurilor moldoveneşti? Chiar din senin să impună ei aceste restricţii, fără a se lua în calcul că ar putea să penetreze piaţa rusă şi vinuri de calitate mai joasă? Sau, când e vorba de calitate şi inofensivitate, trebuie să delimităm foarte bine problema?
Europa Liberă: Daţi dreptate sau nu Rospotrebnadzorului?
Viorel Garaz: „Nu pot da dreptate şi nu pot nega, pentru că nu am văzut rezultatele acelor analize de laborator. Pentru a depista dibutil ftalatul, este nevoie de analize de laborator foarte complicate. Republica Moldova este unica ţara care exportă în Federaţia Rusă, care trece printr-un singur punct vamal, o „ferestruică unică”, aşa a fost poreclită de la bun început şi aşa a rămas, „ferestruică unică”, unde există un laborator şi se verifică vinurile care trec în Federaţia Rusă. Acest laborator nu este dotat în măsura în care să poată depista această substanţă. Pentru aceasta este nevoie de analize mult mai complexe şi laboratoare mult mai dotate, pe care Federaţia Rusă, cu siguranţă, le are, dar nu la vamă. Şi să invoci brusc că, uite, vinurile acestea nu sunt bune, să pretinzi că întreaga ţară produce vinuri cu norma de dibutil ftalat depăşită, mie nu mi se pare corect. Dar zic, în acelaşi timp, pot avea dreptate, dar nu s-a demonstrat prin nimic aceasta, doar prin declaraţii.”
Europa Liberă: Lecţia a fost învăţată, domnule Garaz, după 7 ani de la ceea ce a impus Rusia, ţinând cont şi de trista, amara experienţă pe care o are exportul de vinuri moldoveneşti pe alte pieţe?
Viorel Garaz: „Mai mult sau mai puţin, a fost o lecţie însuşită de către mai mulţi producători. În mare parte, de cei care, cu adevărat, încearcă să dezvolte o afacere de succes din producerea şi comercializarea vinurilor. Reacţia vinificatorilor şi a autorităţilor nu mai este isteria care a fost în 2006. Producătorii locali nu mai sunt atât de dependenţi de piaţa Federaţiei Ruse. A avut loc o inversare de proporţii, de fapt. Dacă, în 2006, 75% din totalul vinurilor erau exportate pe piaţa Federaţiei Ruse, acum sunt exact 25%, ceea ce nu este puţin, în acelaşi timp. Mai dureros este pentru companiile care erau sută la sută dependente de exporturile pe piaţa Federaţiei Ruse. Aceste companii, de fapt, sunt, practic, sută la sută cu capital rusesc şi sunt doar câteva la număr. În rest, companiile cu capital autohton, companiile tradiţionale, pe care le cunoaştem noi şi le putem întâlni vinurile pe rafturile din Republica Moldova şi din alte ţări europene, sunt mai puţin dependente de piaţa Federaţiei Ruse. Oricum este o lovitură puternică în producători, dar nu este una vitală.”
Viorel Garaz: „Sigur că da. Dar nu trebuie să ne facem iluzii. Aceasta nu ar însemna că de mâine vagoane cu vinuri moldoveneşti vor pleca în Uniunea Europeană. Da, o.k., pot fi înlăturate careva bariere, dar, până la urmă, totul depinde de abilităţile de negociere ale producătorilor locali, de şansele lor de a se înţelege cu importatorii din ţările Uniunii Europene, de exemplu, cu China sau oricare altă ţară. Şi, în momentul în care se găseşte un numitor comun, atunci există şanse de colaborare. În cazul în care companiile vor reuşi să se orienteze spre calitatea cerută pe piaţa europeană, spre vinurile cerute pe piaţa europeană, atunci vom avea şanse să ne folosim de toate acele facilităţi pe care ni le oferă această excludere a cotelor pentru exporturi pe piaţă.”
Europa Liberă: Faptul că Moldova nu are un singur brand care ar vorbi despre întreaga producţie vitivinicolă o dezavantajează ca ţară? Merg producători cu marfa lor şi se promovează, aşa cum îi duce mintea şi capul.
Viorel Garaz: „Este adevărat. Cred eu că, imediat după sărbătoarea Ziua Naţională a Vinului, va fi lansat şi brandul de ţară al vinurilor din Republica Moldova, care va fi nu doar o imagine şi un logou, dar va impune şi careva criterii de calitate. Şi se va promova intens brandul de ţară, atât de piaţa locală, cât şi pe pieţele strategice pentru Republica Moldova, astfel încât consumatorul de pe o piaţă sau alta, dintr-o ţară sau alta, cumpărând o sticlă de vin care va conţine acest logou al brandului de ţară, va fi sigur că este vin de cea mai bună calitate şi nu va avea dubii în ceea ce priveşte inofensivitatea acestui vin sau calităţile gustative ale lui. În acelaşi timp, companiile vor fi impuse să respecte careva criterii, standarde necesare pentru a deveni purtător al acestui simbol, ceea ce îl va stimula pe producător să-şi îmbunătăţească calitatea. Şi dacă, la moment, să zicem, am avea 30% din totalul vinurilor sau producătorilor care ar nimeri, în mod automat, sub incidenţa acestui criteriu, acest brand, atunci, în cel mai scurt timp, vor încerca tot mai mulţi şi mai mulţi producători să se alinieze acestui brand.”
Europa Liberă: Ziua Naţională a Vinului... Care e miza acestui festival?
Europa Liberă: Din observaţiile dumneavoastră, există o cultură a consumului de vin în Moldova?
Viorel Garaz: „Din păcate, nu. Şi lipsa acestei culturi, în mod normal, se răsfrânge şi asupra politicii noastre externe. Pentru că, de fiecare dată, ne întrebăm cum Franţa, Italia, Argentina, Chile se impun pe pieţele externe cu producţia lor? Parcă nu sunt cu mult mai bune sau deloc nu sunt mai bune decât vinurile noastre.”
Europa Liberă: Dar sunt la mare căutare...
Viorel Garaz: „Da. Sunt atât de solicitate. Ei bine, în primul rând, nu fug în isterie să facă exporturi, pentru că la ei există o piaţă locală foarte mare. Noi avem o piaţă locală mizeră, să-i spunem aşa, pentru că companiile nu au nicio şansă să supravieţuiască, producând vinuri de calitate şi comercializându-le pe piaţa din Republica Moldova, nicio şansă...”
Europa Liberă: Dar nu există şansă doar pentru simplul motiv că mulţi din gospodarii din Moldova au peste 1 tonă de vin în beci?
Viorel Garaz: „Nu acesta ar fi motivul principal. Motivul ar fi că noi preferăm să consumăm alcool de altă natură, rachiu în cantităţi enorme, bere, care sunt, să spunem, produse străine nouă ca cultură şi nu înţelegem că noi, de fapt, ne tăiem nouă creanga de sub picioare. Din această cauză, pierdem foarte mult, pentru că Republica Moldova exportă, practic, 90% din toată producţia de vin, local sunt vânzări foarte mici. Pe rafturile oricărui magazin putem vedea vinuri ale 5-6, maxim 10 companii producătoare de vinuri. Suntem foarte dependenţi de export, ceea ce înseamnă că ne facem foarte dependenţi de relaţiile cu alte state, fără a ne susţine, de fapt, producătorii locali. Aceasta nu înseamnă că eu încerc cumva să stimulez consumul de alcool. Ideea mea este să promovez consumul corect de alcool sau consumul de alcool nobil.”
Viorel Garaz: „Viorel Garaz se află încă în căutarea vinului preferat, are câteva vinuri pe care obişnuieşte să le servească cu prietenii şi cu cei apropiaţi. Fără a ne supune riscului, putem consuma oricare din vinurile pe care le găsim pe rafturile din magazinele din Republica Moldova. Dar preferinţa mea nu neapărat înseamnă un standard sau nivel al calităţii, ca şi al oricărui alt cunoscător. Vă poate vorbi cel mai mare cunoscător de vinuri din Republica Moldova sau din lume despre calitatea unui vin pe care dumneavoastră, eventual, puteţi să-l consideraţi, pardon de expresie, borş acru. Din cauza această şi vă zic, 9-10 producători pe care îi vedem pe raft nu sunt suficienţi, în cazul în care ar exista o cultură al consumului de vin în Republica Moldova.”
