Linkuri accesibilitate

Reacţii oficiale şi ale societăţii civile la cazul de delapidare a donaţiilor europene


Potrivit datelor Procuraturii, preluate din solicitarea Consiliului Europei, suspecţii ar fi cauzat donatorilor europeni un prejudiciu de circa 50 de mii de euro, din 2009 până în prezent.

Procuratura Generală spune că cercetează trei reprezentanți ai societății civile pentru presupusa delapidare de fonduri din proiectele finanțate de Consiliul Europei, dar refuză să confirme identitatea lor. Un activist este cercetat la libertate, iar doi se află în arest. Presa a scris că principalul bănuit este Igor Gavrilov, fondatorul organizației neguvernamentale Comitetul Internațional pentru Diplomație Civică. Alla Ceapai a adunat detaliile cazului și reacțiile altor reprezentanți ai societății civile moldovene:

Potrivit datelor foarte sumare ajunse în presă, punctul de plecare în scandalul ce ia turaţii îl constituie o sesizare depusă de reprezentanţi ai Consiliului Europei care au solicitat organelor de drept din Moldova să se implice în verificarea legalităţii modului de utilizare a banilor donaţi pentru câteva proiecte, sesizare care a conţinut şi numele organizaţiilor neguvernamentale suspectate. Lucru confirmat de serviciul de presă a Ministerului de Externe, care la rându-i a sesizat Procuratura anticorupţie. În consecinţă, cei trei ong-işti ar fi fost reţinuţi marţi, chiar în momentul în care împărţeau o tranşă de 16 mii de euro, obţinuţi prin fraudă, notează un comunicat al Procuraturii.

Joi, Judecătoria sectorului Centru i-a pus sub învinuire. Unul dintre suspecţi va fi cercetat în condiţii de libertate. Ceilalţi doi au fost arestaţi preventiv pentru 15, respectiv 30 de zile, la solicitarea procurorului anticorupţie Iulian Neguriţă, pentru că ar exista bănuieli că suspecţii ar putea distruge probele. Presa a scris că Igor Gavrilov, fondatorul organizaţiei intitulate Comitetul Internaţional pentru Diplomaţie Civică, ar fi organizatorul schemei criminale, motiv pentru care ar fi primit termen maxim de arest. Procurorul Iulian Neguriţă a refuzat să dea numele suspecţilor:

„Eu aşa informaţie nu am dat şi nu aş vrea să fac publice careva nume. Nu ştiu cine a dat numele respectiv. Eu chiar nu aş vrea să dau careva nume pentru a nu încălca principiul prezumţiei nevinovăţiei. O să fie cauza finalizată cu întocmirea rechizitoriului spre remitere în instanţa de judecată şi atunci o să fie date cred că şi nume.”

Consiliul ONG şi Consiliul Naţional pentru Participare, două structuri umbrelă a ong-urilor din Moldova au semnat astăzi o declaraţie în care condamnă utilizarea frauduloasă a banilor proveniţi din exterior şi regretă că unii colegi din breaslă, care nu sunt dintre cei mai reprezentativi, şi-au permis astfel de acţiuni.

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Participare, Sergiu Ostaf, spune că a aflat şi el din presă că bănuitul principal ar fi Igor Gavrilov, pe care de altfel îl cunoaşte:

Sergiu Ostaf

Sergiu Ostaf

„Trei, patru ani în urmă dânsul s-a refugiat din stânga Nistrului în dreapta Nistrului, pentru că acolo nu putea să desfăşoare anumite activităţi, pentru că era suspus anumitor presiuni din partea autorităţilor, actorilor din regiunea nerecunoscută. Cunosc că dânsul a cooperat cu mai multe fundaţii, organizaţii din străinătate pe anumite activităţi ce ţin de situaţia din Transnistria, situaţia tinerilor. Îl cunosc şi personal. În anumite situaţii a existat chiar şi o cooperare în alte domenii. Regret foarte mult că s-a întâmplat acest lucru. Dacă dânsul este acuzabil, atunci trebuie să poarte responsabilitate.”

Sergiu Ostaf spune că într-adevăr există cazuri de utilizare inadecvată a banilor donaţi din exterior, dar acestea sunt mai curând atipice şi singulare. Expertul explică de ce unii reprezentanţi ai societăţii civile ajung să beneficieze fraudulos de fonduri europene şi să le utilizeze în scopuri personale:

„Există relaţia bilaterală între finanţator şi organizaţie. Finanţatorul când oferă un sprijin anumit trebuie să aibă pârghii de control administrativ şi de raportare. În al doilea rând, există anumite organizaţii sau persoane, puţine la număr, care profită de încrederea partenerilor externi. Nu există deocamdată un sistem prin care societatea civilă per ansamblu ar putea să impună nişte reguli de transparenţă şi de supraveghere.”

L-am întrebat pe Sergiu Ostaf dacă ar fi ieşit la iveală aceste cazuri de presupusă delapidare de fonduri, dacă Consiliul Europei nu solicita implicarea organelor de drept din Moldova?

„Înainte de a ajunge la aceste măsuri dure de investigaţie penală, trebuie să fie epuizate şi alte modalităţi – solicitarea de a depune un raport financiar şi de activitate. În momentul când se constată că raportul financiar şi cel de activitate nu corespund realităţii finanţatorul are posibilitate să retragă sau să recheme întreaga sumă sau o parte din suma care a fost fraudată. Sper că şi aceste acţiuni au fost luate în calcul şi aplicate. În momentul în care această organizaţie nu s-a conformat solicitării de a rechema, pentru că nu s-a conformat cerinţelor, atunci actorul extern are la discreţie şi posibilitatea de a apela la organele de drept din Republica Moldova.”

Solicitată de Europa Liberă, Reprezentanţa permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei nu a putut oferi detalii despre acest caz. Potrivit datelor Procuraturii, preluate din solicitarea Consiliului Europei, suspecţii ar fi cauzat donatorilor europeni un prejudiciu de circa 50 de mii de euro, din 2009 până în prezent. Ong-urile vizate obţineau fonduri europene prezentând date eronate despre activitatea lor şi rapoarte false despre cheltuirea banilor.
XS
SM
MD
LG