Linkuri accesibilitate

„Что? Где? Когда?”, Bufnița de cristal, și cum știu moldovenii să facă bine tot de ce se apucă, nu doar de construcții


Moldova, Russia, Grigori Alhazov Moldovan member of the famous Russian TV quiz show „Что? Где? Когда?” „What? Where? When?”?”

Moldova, Russia, Grigori Alhazov Moldovan member of the famous Russian TV quiz show „Что? Где? Когда?” „What? Where? When?”?”

Diana Răileanu în dialog cu Grigori Alhazov despre sporturile minții.



Moldoveanul Grigori Alhazov este unul dintre jucătorii de bază ai emisiunii intelectuale din Federaţia Rusă: „Что? Где? Когда?” – în traducere: „Ce? Unde? Când?” - emisiune populară şi în Republica Moldova. Recent, echipa din care face parte Grigori Alhazov a câştigat Campionatul Mondial al acestui joc intelectual, desfăşurat în oraşul Dubna, din Rusia, între 13-14 septembrie. În 2011 Grigori Alhazov a obţinut şi prestigiosul trofeu „Bufniţa de cristal” care se oferă celui mai bun dintre jucători. Presa de la Chişinău scria atunci că tânărul a reuşit să demonstreze Rusiei că moldovenii ştiu să facă bine tot de ce se apucă, nu doar de construcţii. Într-o discuţie la Radio Europa Liberă, Grigorii Alhazov a apreciat acest premiu ca fiind recunoştinţa pentru munca depusă de-a lungul anilor:

Grigori Alhazov: „Nu consider că am făcut ceva extraordinar, mi se pare că ce s-a scris sunt doar glume. Sunt sigur că lumea cunoaşte şi ştie ce pot moldovenii şi nu doar eu am contribuit la asta. Cred că nu este ceva ce trebuie să demonstrăm altora. Pentru mine sigur că este o apreciere a muncii depuse timp de zece şi mai mulţi ani. Este bine când se fructifică munca, este bine când vede lumea rezultatul şi la ce am lucrat mai mulţi ani. ”

Europa Liberă: Dar care este secretul jocului în echipă?

Grigorii Alhazov:
„Ca şi în viaţa politică, secretul este gestionarea bună. Un căpitan trebuie să fie un manager bun şi trebuie să ştie să direcţioneze procesul de discuţie.”

Europa Liberă: Dle Alhazov, mulţi părinţi cântăresc de şapte ori înainte de a alege o şcoală pentru copii. Alţii cred că se poate face carte şi la scoli obişnuite. Din punctul Dvs de vedere, care este secretul, totuşi, al unei educaţii bune?

Grigorii Alhazov:
„Mi se pare că sunt importanţi cei şapte ani de acasă. Este foarte şi foarte rău că mulţi copiii din republica noastră sunt lipsiţi de această perioadă, de exemplu, pentru că părinţii sunt plecaţi peste hotare. Chiar dacă şcoala nu este cea mai oportună, omul care are voinţa să ştie, să cunoască, va găsi întotdeauna calea spre cunoştinţe, chiar dacă îi va fi greu.”

Europa Liberă: Eu am o curiozitate personală: Dvs sunteţi vorbitor de rusă, însă vorbiţi bine româna. În Republica Moldova sunt vorbitori de rusă care nu cred că este oportun să înveţe româna, pe de altă parte sunt şi vorbitori de română care nu cunosc rusa. Ce pierd ei din momentul în care nu depun efort pentru a învăţa o limbă sau alta?

Grigorii Alhazov:
„Eu sunt sigur că oamenii care cunosc doar o singură limbă sunt în pierdere. O limbă în plus este, în condiţiile zilei de azi, ceva absolut necesar. Eu din start ştiam că trebuie să învăţ ambele limbi şi să le ştiu cât mai bine. Cred că totul vine din copilărie, din cei şapte ani de acasă, de la părinţi, şi îmi pare rău de acei părinţi care sunt contra studierii celei de-a doua limbi. Pe mine m-a ajutat întotdeauna cunoaşterea mai multor limbi. Am făcut o şcoală rusă, acolo am avut nişte profesori foarte buni de română. Am absolvit apoi facultatea în limba română. Ştiam că îmi va fi greu, însă am făcut-o intenţionat, ca să o cunosc mai bine. Limbajul meu în primii ani de studii la Academie a fost mai literar şi mai bun decât acum, dar am început să vorbesc cu colegii de grupă şi treptat, treptat, limbajul meu a devenit mai aproape de cel pe care îl auzim în stradă. Cred că este ceva firesc şi nu doar cărţile ne învaţă o limbă, dar şi oamenii, şi comunicarea.”

Europa Liberă: Dar pe parcursul anilor aţi depus eforturi suplimentare pentru a face parte din clubul elitar „Ce? Unde? Când?”

Grigorii Alhazov:
„Desigur, nu poţi să te manifeşti la cel mai înalt nivel dacă stai întotdeauna în Moldova. Trebuie să te dezvolţi, trebuie să mergi la alte campionate, în alte ţări. Cu toate că şi la noi clubul este destul de competitiv, însă pentru a nimeri în clubul de la Moscova am avut nevoie de mai mulţi ani. Am început încă din 1998 şi am ajuns tocmai în 2011 acolo. Am mers la campionate în Ucraina, Belarus, Rusia, Azerbaidjan, Georgia şi treptat am ajuns la cele mai înalte niveluri ale acestui joc, m-au văzut colegii de la televiziune şi m-au invitat la ei. Am avut o prestaţie bună chiar din prima, cu toate că am avut şi noroc, cred.”

Europa Liberă: Pe lângă noroc e nevoie şi de cunoştinţe. Dvs cum vă „hrăniţi” memoria?

Grigorii Alhazov:
„Baza se pune în copilărie. Acum citesc mai puţin decât citeam în trecut. Când eram copil îmi era dor de carte, în fiecare zi citeam, în fiecare noapte, sub plapumă, doar la lumina lumânărilor. Acum, prin intermediul calculatorului, doar îmi alimentez şi susţin cunoştinţele pe care le am. Internetul mă ajută mult, citesc ştiri. Destul de des recitesc ceea ce am citit deja, pentru a găsi ceva nou chiar în ceea ce deja ştiu. Întotdeauna, dacă reciteşti o carte, găseşti ceva nou. În copilărie am iubit cărţile care sunt destul de succinte şi despre tot – ceva de genul Enciclopediilor pentru copii. În prezent, toate aceste ni le poate da, cred, doar internetul şi Wikipedia. De asemenea, îmi plac cărţile artistice de science fiction, este cel mai iubit stil al meu. Până acum citesc şi recitesc cărţile lui Isaac Asimov sau ale fraţilor Strugaţki. ”

Europa Liberă: După acest succes nu aţi fost tentat să vă încercaţi norocul în altă ţară?

Grigorii Alhazov:
„Întotdeauna există asemenea propuneri însă pentru mine este foarte important să stau aici, alături de familia mea, oameni şi locuri dragi. Mi-i drag acest oraş, am trăit toată viaţa mea aici, nu vreau să îl părăsesc. Eu cred că oricine poate să îşi găsească un loc decent aici, în Moldova. Dacă aleg totuşi să plece nu îi putem judeca, condiţiile sunt diferite. ”

Europa Liberă: Totuşi Republica Moldova se confruntă cu un masiv exod al creierilor. Din punctal Dvs de vedere, cum poate fi stopat acest fenomen sau cel puţin încetinit?

Grigorii Alhazov:
„Mi se pare că primordiali aici sunt banii care trebuie investiţi şi trebuie găsiţi pentru orice activitate, în primul rând pentru cea ştiinţifică. Eu am un frate mai mare, el este savant şi timp de vreo şapte sau mai mulţi ani el a călătorit prin toată lumea: Japonia, Spania, Italia, Finalnda. A revenit acasă, acum este colaborator ştiinţific în cadrul Academiei de Ştiinţe. Pentru el ar fi fost mai bine să se încadreze în altă ţară, unde la sigur ar fi câştigat mai mulţi bani. El însă a decis să rămână aici şi sper că această decizie nu va fi una greşită.”

Europa Liberă: Dle Alhazov, oameni de succes sunt deseori în vizorul politicienilor moldoveni. Nu au existat tentaţii, propuneri, de a intra în marea politică?

Grigorii Alhazov:
„Mi-i frică de lumea politică de la noi şi, dacă sincer, aceste tentaţii nu sunt prezente, or pentru mine politica reprezintă o lume stranie şi obscură. Nu mă văd în niciun partid politic dintre cele care există în Moldova acum. Să creez partidul meu ar fi o idee bună, dar în condiţiile noastre nu cred că este oportun, pentru că va pieri într-o lună maxim. Lumea noastră politică este prea agresivă şi prea încărcată.”

Europa Liberă: Sugeraţi cumva că intelectualitatea nu este reprezentată pe măsură în politica moldovenescă?

Grigorii Alhazov:
„Lumea politică se bazează pe mase largi de oameni şi, desigur, nu pot fi toţi intelectuali. Nu cred că această mişcare, dacă ar fi creată, ar fi una numeroasă.”

Europa Liberă: Intelectualitatea în Republica Moldova a rămas în umbră. O spun interlocutorii cu care am stat de vorbă pe parcursul anilor. Dvs reprezentaţi, totuşi, noua generaţie. Cum se pot schimba lucrurile?

Grigorii Alhazov:
„Problema este, în primul rând, în faptul că societatea pe care o avem la moment nu poate veni cu nişte valori care ar susbtitui şi ar schimba ceea ce am avut, valorile sovietice. Societatea noastră - clasa politică şi clasa intelectualilor - trebuie să se gândească la o substituire mai bună a ceea ce a fost. Toate ideile care vin din Europa, toate ideile care vin din România, trebuie adaptate şi ajustate la realitatea republicii noastre. Eu cred că această ajustare trebuie făcută în următorii cinci ani, or dacă nu o facem va fi mai greu.”
XS
SM
MD
LG