Linkuri accesibilitate

Un reportaj de Diana Răileanu.



De cinci ani Agenda Nationala de Business, platforma care intruneste peste 30 de asociatii de afaceri din tara isi propune sa completeze caietul de sarcini al Guvernului cu propuneri care ar imbunatati conditiile de activitate ale agentilor economici. Totusi, observa membrii organizatiei, dialogul intre autoritati si mediul privat decurge anevoios. De ce, s-a interesat Diana Raileanu.

Lipsa comunicării - motivul de bază care a zdruncinat trăinicia fostei Alianţe de Guvernământ, pare să afecteze şi relaţia între mediul de afaceri şi autorităţi. În opinia copreşedintelui Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor din Moldova, Vladimir Florea, implicarea politicului în afaceri împiedică economia ţării să devină competitivă şi atractivă pentru investiţii:

„Implicarea politicului în business e foarte primejdioasă şi ca să decizi ceva trebuie să mergi la un Vlad sau alt Vlad, or la nu mai ştiu cine - ceea ce nu reprezintă dialog. Iată care este atitudinea politicului faţă de noi. Fără schimbări sunt politicile pentru anul 2012-2013, fără schimbări.”

Evitând să plece urechea la propunerile mediului de afaceri autorităţile, de fapt, încurajează dezvoltarea aşa numitei economii tenebre, despre care se spune că ar constitui jumătate din bugetul ţării. De această părere este preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari:

„Business-ul care vine cu propuneri deseori întruneşte oameni de afaceri care vor să lucreze legal. Asociaţii de Baruri şi Restaurante eu nu prea ştiu. Asociaţiile omenilor de afaceri care practică mai multe economia tenebră nu prea cunosc. Lor nu le trebuie asociere, lor nu le trebuie promovare a businessului. Ei au nevoie concurenţă neloială şi corupţie – aceştia sunt pilonii de activitate pentru ei. Cu idei de a îmbunătăţi mediul de afaceri vin Asociaţiile care vor reguli de joc. Mulţi oameni de afaceri care veneau în 2007, în 2008, în 2009 cu propuneri, spun că mai bine se duc în umbră, pentru că oricum nu se schimbă nimic.”

Lipsa unui dialog între oamenii de afaceri şi guvernanţi îl constată şi economistul Valeriu Prohniţchi, în prezent consilierul pe probleme economice al prim-ministrului Iurie Leancă. Totuşi, observă Valeriu Prohniţchi, responsabilitatea pentru această lacună nu trebuie pusă doar pe umerii Guvernului:

„Ştim exact ce avem de făcut. Problema este cum să facem. Îndemn inclusiv sectorul privat ca atunci când se gândeşte la cum să realizeze anumite soluţii să ţină cont inclusiv de realităţile politico-economice. Recunosc că de multe ori nu există o viziune comună între diferite organe de stat despre felul în care ar trebui să interacţioneze statul cu sectorul privat. Sper însă şi observ, de fapt, că în ultimul timp se coace în Guvern o înţelegere a faptului că fără business, fără firme, fără angajaţi, o economie nu poate fi viabilă şi evident că un Guvern nu poate să existe, deoarece statul se ţine pe impozitele pe care le plătesc cetăţenii.”

Tocmai pentru a facilita dialogul între comunitatea de afaceri şi factorii de decizie recent a fost creat Consiliul Economic de pe lângă premierul Iurie Leancă, proiect susţinut şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare. Care sunt aşteptările oamenilor de afaceri de la acest Consiliu am căutat să aflu de la Tatiana Lariuşin, expertă la IDIS Viitorul:

„Trebuie să ţinem cont de experienţa altor Consilii Economice şi să nu repetăm greşelile din trecut. Eu am înţeles că prim ministrul este interesat, într-adevăr să fie lansat acest Consiliu Economic. Are nevoie de el şi nu o să permită ca acesta să fie pur şi simplu într-un club de susţinători ai primului ministru, dar va contribui la îmbunătăţirea mediului de afaceri. Noi vom urmări acest lucru.”

Săptămâna trecută, când a prezenta raportului de o sută de zile, premierul Iurie Leancă a menţionat că pregătirile pentru lansarea Consiliului Economic de pe lângă prim ministru sînt pe ultima sută de metri, prima şedinţă urmând să aibă loc la începutul lunii octombrie.
XS
SM
MD
LG