Linkuri accesibilitate

O cercetare sociologică de la Asociaţia Hilfswerk Austria Internaţional şi Centrul „CBS-AXA”.


În ce măsură banii proveniţi din migraţiune pot asigura dezvoltarea comunităţilor? Şi, de fapt, pe ce se cheltuiesc aceşti bani în mod prioritar? Vom discuta astăzi despre cifrele şi realităţile dezvăluite în acest sens de un sondaj cu sociologul Veaceslav Bătrînescu de la Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing „CBS-AXA”.

Europa Liberă: E ceva vreme de când plecarea vreunui om din sat, de exemplu, era un eveniment, acum evenimentul este dacă cineva nu a plecat… cum glumesc oarecum mai negru emigranţii moldovenii… Am putea să ne întrebăm totuşi dacă e de bine? E de rău? Sau cel puţin să vedem ce spun cercetările sociologice… Asociaţia Hilfswerk Austria Internaţional şi Centrul „CBS-AXA” au realizat un sondaj de opinie menit să arate în ce măsură migraţia şi remitenţele, adică banii trimişi acasă de migranţii moldoveni au schimbat de-a lungul unor ani comunităţile… De fapt, ce s-a dorit exact să se afle prin această cercetare sociologică?

Veaceslav Bătrînescu: „Scopul studiului dvs. în linii generale l-aţi numit. Am vrut să vedem cât de activi sunt migranţii, sau membrii familiilor care primesc remitenţe. Adică, cât de activ se implică în dezvoltarea socio-economică a comunităţii în care locuiesc. Dacă donează bani pentru reparaţia sau construcţia unor obiecte de cultură, sau educaţionale, sau dacă investesc anumiţi bani pentru a deschide anumite afaceri care să conducă la ridicarea nivelului comunităţii.”

Europa Liberă: Şi de fapt cât de activi sunt până la urmă, potrivit rezultatelor acestor sondaje, emigranţii moldoveni? Pentru că înţeleg că există destul scepticism în acest sens…

Veaceslav Bătrînescu: „Sigur că există, fiindcă migranţii moldoveni nu se implică atât de activ. Chiar dacă în Republica Moldova proiectele de dezvoltare comunitară
Doar 2,4 % din respondenţi susţin că migranţii ar putea contribui la dezvoltarea comunităţii prin donarea banilor în dezvoltarea unor proiecte comunitare...
sunt destul de multe, oricum migranţii nu se implică, chiar şi în aceste proiecte, foarte activ. Nemaivorbind de faptul ca să investească ei personal, bani personali, în dezvoltarea comunitară. Fiindcă conform sondajului pe care l-am realizat, doar 2,4 % din respondenţi susţin că migranţii ar putea contribui la dezvoltarea comunităţii prin donarea banilor în dezvoltarea unor proiecte comunitare. Doar 2,4 %. Pe când ceilalţi respondenţi sunt de părere că pentru a contribui la dezvoltarea comunităţii, ei trebuie să-şi construiască case luxoase, să aibă grijă de întreţinerea familiilor, să ofere studii copiilor. Adică, nişte lucruri elementare sau necesare personal. ”

Europa Liberă: Remitenţele, banii trimişi sau aduşi acasă de moldovenii care muncesc peste hotare impresionează prin proporţii … Cum se explică, în acest caz, faptul că circa 40 la sută din respondenţii sondajului nu văd nici o schimbare în comunităţi pe parcursul ultimilor cinci ani?

Veaceslav Bătrînescu: „Este adevărat. Numărul remitenţelor în Moldova de la an l an creşte. Dar într-adevăr asta nu dă nici un rezultat pentru comunităţi, fiindcă persoanele, conform sondajului, doar în proporţie de 11,3% au acumulat un anumit capital de bani din banii de peste hotare. Restul susţine că nu pot acumula un anumit capital. Deoarece cheltuielile sunt foarte mari în Republica Moldova. Şi ei nu reuşesc. Adică câştigă banii peste hotare, îi trimit acasă şi ei ajung doar pentru întreţinere. Veniturile nu sunt atât de mari şi le permite doar să se întreţină – îmbrăcăminte, încălţăminte…”

Europa Liberă: Da din punctul dvs. de vedere, situaţia aceasta se explică prin, cum să zic eu, priorităţile greşite ale oamenilor, sau prin faptul că aceste cheltuieli sunt într-adevăr extrem de mari şi topesc imediat banii sosiţi de peste hotare?

Veaceslav Bătrînescu: „Părerea mea este că veniturile din remitenţe într-adevăr sunt cheltuite momentan. Unii investesc în imobil, îşi repară casă, sau îşi cumpără casă.
Veniturile din remitenţe sunt cheltuite momentan...
Dar desigur mult depinde si de competentele sau abilităţile pe care le posedă fiecare persoană în parte. Fiindcă dacă un om este conştient şi se gândeşte la viitorul său, la viitorul familiei, el încearcă desigur să investească într-o anumită afacere, sau să investească în ceva ca pe viitor să nu mai stea peste hotare, să emigreze. Dar să stea lângă familie, să încerce să-şi întreţină familia pe loc. ”

Europa Liberă: Cât de mare este numărul emigranţilor care şi-a investit banii în RM, la baştină, deci într-un mod în care să facă şi pui, ca să ne exprimăm în felul ăsta?

Veaceslav Bătrînescu: „Conform sondajului, în ultimele 12 luni doar de 1,2% din respondenţi au investit remitenţe în activităţi generatoare de venituri.”

Europa Liberă: Restul au fost, deci, bani de consum. Fie că e vorba despre o casă, deşi şi asta e un fel de investiţie, dar mai curând fiind vorba de hrană, îmbrăcăminte, studii şi alte lucruri de strictă necesitate, servicii medicale şi aşa mai departe?

Veaceslav Bătrînescu: „Aşa este.”

Europa Liberă: Satele, dacă se şi schimbă la faţă, se schimbă datorită unor proiecte comunitare, de cele mai multe ori cu bani străini… Datorită remitenţelor mai puţin… Se vede şi din acest sondaj… Cum vi se pare această posibilă concluzie? Şi unde se cheltuiesc banii în mod prioritar, dacă nu generează schimbări vizibile în comunităţi? Adică din proiecte, credite, granturi se mai schimbă ceva, pe când contribuţia membrului comunităţii merge în altă parte… E vorba de neîncrederea omului care munceşte peste hotare faţă de posibilităţile de acasă, sau care o fi explicaţia, pentru că într-adevăr e o situaţie ciudată?

Veaceslav Bătrînescu: „Sunt de acord că dvs. că situaţia este dificilă şi pot să spun chiar inexplicabilă. Fiindcă dacă omul dispune de o anumită sumă de bani, adică
Doar de 1,2% din respondenţi au investit remitenţe în activităţi generatoare de venituri...
primeşte remitenţe, e disponibil să ofere o anumită sumă de bani pentru realizarea acestor proiecte comunitare, dar, după cum am văzut din datele sondajului, diferenţa dintre cei care primesc remitenţe şi cei care nu primesc, la donarea banilor în anumite proiecte, nu este aşa de mare. Adică, oferă atât acei care primesc, cât şi cei care primesc aceiaşi sumă de bani. Nu ştiu dacă e vorba de neîncredere. Poate totuşi neajunsurile mai mult.”

Europa Liberă: Când spuneţi neajunsuri, la ce vă referiţi: la viaţa grea de aici sau costurile mari ale vieţii?

Veaceslav Bătrînescu: „M-am referit la faptul că nivelul de trai în Moldova este foarte scăzut.”

Europa Liberă: Ar fi fost mai bine pentru comunităţi dacă lumea nu pleca? Ce au spus respondenţii în acest sens? După logica: de ce am plecat? De ce aş mai fi rămas?” sau cum?

Veaceslav Bătrînescu: „Nu. Respondenţii au fost întrebaţi: în cazul în care nimeni nu ar fi plecat din localitatea dvs. peste hotare, cum s-ar fi schimbat situaţia în localitate? Şi marea majoritate din respondenţi au spus că dacă nu pleca nimeni peste hotare, situaţia ar fi fost mult mai complicată, mult mai grea. Şi doar aproape 10 la sută din respondenţi au spus că situaţia posibil avea să fie mai bună, dacă nimeni nu pleca peste hotare. Deci, totuşi vedem că oamenii văd anumite beneficii de pe urma migraţiei. Dar oricum sunt puţine. Pentru că ei se implică, dar se implică la egalitate cu toţi ceilalţi locuitori ai localităţilor.”

Europa Liberă: În ce măsură autorităţile, şi centrale şi locale au avut până acum capacitatea de a majora efectele bune ale migraţiei şi de a diminua efectele proaste?

Veaceslav Bătrînescu: „Sondajul arată că populaţia este nemulţumită de prestaţia
14,5% din respondenţi au spus că guvernarea ineficientă este o problemă stringentă în R. Moldova...
conducerii. 14,5% din respondenţi au spus că guvernarea ineficientă este o problemă stringentă în Republica Moldova. Adică pot să spun că privitor la migraţiune şi efectele ei, autorităţile noastre stau foarte slab.”

Europa Liberă: Deci, neîncrederea faţă de autorităţi şi faţă de modul în care vor pune în valoare banii trimiţi acasă este ridicată, dacă există o doză atât de mare de scepticism în răspunsurile respondenţilor. Dle Bătrînescu, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG