Linkuri accesibilitate

Ce merge și ce nu merge în reforma învățământului din Republica Moldova


Ludmila Jicol
Ludmila Jicol

Interviu cu Ludmila Jicol, directorea gimnaziului din satul Brătuleni, raionul Nisporeni.


Europa Liberă: Doamnă directoare, se discută foarte mult şi controversat despre felul cum se produc schimbările în educaţie. Această reformă, anunţată de sus, cum e percepută, cum e înţeleasă, cum e susţinută aici, mai jos?

Ludmila Jicol:
„Orişice reformă vine cu anumite schimbări, dar pentru a face schimbările acestea, avem nevoie, mai întâi, de un teren pregătit. De exemplu, chiar în aceeaşi şcoală de circumscripţie, noi am adus elevii din satul vecin, dar şcoala nu a fost pregătită suficient.”

Europa Liberă: Ce condiţii ar mai fi trebuit să fie asigurate?

Ludmila Jicol:
„Avem sala de festivităţi care trebuie reparată numaidecât. Nu avem încălzire în toată şcoala, numai în sălile de clasă, coridoarele nu se încălzesc. O altă problemă ar fi eficienţa energetică, trebuie schimbate geamurile, sistemul de iluminare nu e bun, funcţionează numai o parte. Dacă noi facem reparaţii capitale în şcoală, se socot banii aceştia tot pentru elevi. Adică pe articole sunt împărţiţi aceşti bani şi noi îi folosim pentru crearea condiţiilor pentru elevi.”

Europa Liberă: Reparaţia unei săli de sport sau a unei săli de festivităţi nu înseamnă că investiţi în calculatoare mai performante, în a înzestra laboratoarele de fizică, chimie.

Ludmila Jicol:
„Da. Pentru reparaţii ne sunt prevăzute în bugetul şcolii anumite sume, pe care noi ne permitem să le folosim. Dar nu e de ajuns. Noi căutăm surse de finanţare...”

Europa Liberă: ...suplimentare, sponsori, finanţatori.

Ludmila Jicol: „Da, să putem atrage finanţatori. Noi oferim partea de bani pe care ne-o permite bugetul şi mai aducem bani de la unii finanţatori, dacă suntem credibili. Aşteptăm demararea proiectului de asigurare a gimnaziului Brătuleni cu energie de biomasă. Am câştigat acest proiect şi aşteptăm să se înceapă lucrările. Suntem în aşteptarea unui rezultat din partea conducătorilor unui proiect cu eficienţa energetică pentru schimbarea geamurilor şi izolarea termică a şcolii. Suntem pe ultima sută de metri şi aşteptăm să ne vină rezultatul.”

Europa Liberă: Înţelegerea mea care trebuie să fie? Că vă concentraţi mai mult pentru a soluţiona aceste probleme şi, într-un fel, mai puţin timp aveţi să acordaţi pentru a asigura calitatea studierii?

Ludmila Jicol:
„Exact. Ca manageri, suntem atât de încărcaţi cu problemele de asigurare a condiţiilor în şcoală, a condiţiilor bune de desfăşurare a procesului de învăţământ şi uneori chiar nu ne ajungem timp să mai asistăm la lecţii, să facem nişte evaluări să vedem unde sunt indicii de performanţă.”

Europa Liberă: Unde ar mai trebui de depus efort.

Ludmila Jicol:
„Chiar suntem preocupaţi mai mult cu problemele de creare a condiţiilor bune în şcoală, să se desfăşoare procesul de învăţământ.”

Europa Liberă: Dumneavoastră suntem directoarea şcolii, în urma comasării a două instituţii. Era nevoie de acest lucru?

Ludmila Jicol:
„Era nevoie, deoarece noi am primit aici un număr de 30 de elevi, din clasele gimnaziale. Şcoala care a rămas s-a reprofilat în şcoală primară şi grădiniţă. Şi bine aşa cum este. Dar iată aici la noi, eu ca director al gimnaziului, nu pot zice că elevii au venit la o şcoală mai bună. Avem nişte condiţii deosebite de cele care sunt în satul Cârneşti, dar mai avem mult, mult de lucru, să zicem că e o şcoală mai bună.”

Europa Liberă: Cadre didactice aveţi suficiente? Sunt de calitate aceşti profesori pe care îi aveţi în şcoală? Pentru că ştiţi că de felul cum vor preda ei orele depinde reuşita elevului. Pe de altă parte, chiar aici pedagogii îmi spuneau că o bună parte din timp îl petrec acum la recoltarea roadei, mai spre iarnă, vor sta şi pe la coada vacii. Şi atunci cu mâna pe carte când?

Ludmila Jicol:
„Da, e adevărat. Profesorilor de la sate, într-adevăr, le-ar trebui un statut aparte, pentru că sunt preocupaţi în două direcţii: grijile gospodăriei, dealul şi grijile, problemele, şcolii. Asta se cunoaşte şi cred că demult ar fi trebuit să se prevadă ceva în documentele acestea care se pregătesc pentru reformarea şcolii.”

Europa Liberă: Dar un statut al profesorului ce ar
trebui să prevadă?

Ludmila Jicol:
„Un statut al profesorului de la sat ar trebui să se prevadă şarja didactică, pentru că la şcoală, la noi în sate, se micşorează numărul de copii şi, respectiv, dispare câte o clasă-două şi atunci profesorii rămân cu ore foarte puţine. Adică, nu ştiu cum, ar trebui să se facă, să se prevadă ca un profesor să rămână totuşi cu o şarjă didactică, poate un număr mai mic de ore. Pentru că chiar nu putem să asigurăm profesorii cu o şarjă didactică de 18 ore, aşa cum e prevăzut.”

Europa Liberă: Se mai plâng cadrele didactice pe salariul mic?

Ludmila Jicol:
„Foarte. Se plâng, pentru că, vedeţi şi dumneavoastră cum e situaţia în ţară şi care este puterea noastră de cumpărare, chiar nu ne putem permite nimic. Atunci când intrăm în magazin, ne uităm la ceea ce se vinde, dar nu putem să procurăm, nu ne permite salariul nostru. Chiar şi materialul didactic uneori l-am procura din banii noştri, dar nu e de ajuns. Şi mai avem o problemă cu numărul de ore pentru profesorii de muzică, de educaţie tehnologică, de biologie, de geografie. Ei practic rămân cu câteva ore. La noi în şcoală sunt nouă clase, la geografie, de exemplu, un profesor rămâne cu cinci ore. Deci cum să reziste? Cum să se dezvolte profesional cu atâta? E paradoxal.”

Europa Liberă: Pe lângă toate aceste probleme pe care le enunţaţi, mai e de vină şi factorul politic? A pătruns politica şi în şcoală?

Ludmila Jicol:
„În fiecare guvern care vine şi pleacă sunt lucruri bune şi care nu fac faţă. Ar trebui să le preluăm pe cele bune. Sunt ei comunişti sau sunt partide democratice, ar trebui să le luăm pe cele bune, ar fi bine să preluăm şi să continuăm. Nu reuşim să înţelegem bine ce avem de făcut şi se schimbă alte lucruri. Se schimbă guvernarea şi, odată cu schimbarea guvernării, vin alte cerinţe. Chiar ne dezorientăm. Câteodată nu mai ţinem pasul. Chiar e greu.”
XS
SM
MD
LG