Linkuri accesibilitate

Politici culturale europene: de la București la Praga sau invers


Detaliu al casei compozitorului George Enescu de la Mihăileni, fotografiată la începutul acestei luni

Detaliu al casei compozitorului George Enescu de la Mihăileni, fotografiată la începutul acestei luni

Casa lui George Enescu se prăbușește, cea a scriitorului Karel Čapek este salvată grație unei inițiative a Consiliului unui raion al Pragăi...



Ultimele informații primite de la București despre situația unor obiective de patrimoniu cultural național și politica Ministerului Culturii sînt, pe de-o parte, dezarmante și, pe de alta, revoltătoare. Nu degeaba, 40 de personalități, nume dintre cele mai prestigioase din rîndul istoricilor, arheologilor și arhitecților, membri ai Asociației ARA (inițialele pentru Arhitectură, Restaurare, Arheologie) au cerut la 14 septembrie, printr-o scrisoare deschisă, demisia imediată a dlui Daniel Barbu, ministrul Culturii, acuzat că s-a plasat „în rândul celor care activează pentru distrugerea patrimoniului de la Roșia Montană. D-voastră susţineţi în faţa românilor că sunteți gata să încredinţaţi patrimoniul inestimabil al Roşiei Montane promotorilor Proiectului Minier RMGC, adică celor care sunt responsabili, printre altele, pentru distrugerea unui număr de 150 de case tradiţionale de la Roșia Montană, celor care vă propun să acceptaţi distrugerea nepreţuitului patrimoniu reprezentat de galeriile romane, să închideți ochii în faţa distrugerii ireversibile a unui mediu istoric fundamental pentru această ţară.”

Fundamentală pentru România, se poate adăuga, este și salvarea - păstrînd proporțiile - unui monument de dimensiuni arhitectonice infinit mai mici decît situl de la Roșia Montana, dar pe plan spiritual de o importanță similară: casa, astăzi în ruină, transformată în magazie de cartofi, ce i-a aparținut odinioară compozitorului George Enescu la Mihăileni, în județul Botoșani. Informațiile primite de la București zilele trecute sugerează și în acest caz o lipsă, în fapt, de politică și viziune culturală, o nepăsare condamnabilă din partea autorităților de resort.

După o campanie începută în paginile săptămînalului ieșean „Suplimentul de Cultură”, la începutul acestui an, a fost întocmit un dosar sumar, într-o așa-numită „procedură de urgență”, pentru introducerea casei lui George Enescu pe lista monumentelor istorice. Dosarul de clasare a fost luat oficial în evidență la mijlocul lunii aprilie, presupusului viitor monument istoric i s-a dat un „cod de monument” la 27 mai, dar nici pînă astăzi - ne anunță un director al Institutului Patrimoniului - după patru luni de tergiversări, dosarul nu a fost transmis spre avizare și aprobare Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

Situația lipsei de politică și viziune culturală din România nu își găsește, probabil, comparație în Europa și Uniunea Europeană. Ba dimpotrivă... Zilele acestea, informații transmise de presa de la Praga, le pot da românilor un exemplu util de Vila familiei Karel Čapek din Praga (Courtesy: Radio Prague)

Vila familiei Karel Čapek din Praga (Courtesy: Radio Prague)

atitudine civică și voință politică. Vila din Praga a marelui scriitor Karel Čapek și a familiei sale, în care se păstrează arhiva și biblioteca acestuia, a fost scoasă la vînzare, la licitație, de proprietarul ei, o rudă a soției scriitorului. Pentru casa cu trei etaje, monument arhitectonic al anilor 1920, proprietarul a cerut echivalentul a 2,5 milioane de dolari, iar oferta a luat autoritățile culturale cehe prin surpriză.

Citat de Radio Praga, Zdeněk Freisleben, directorul Muzeului Ceh al Literaturii, o instituție dependentă de Ministerul Culturii, atrăgea atenția că în casa scoasă la vînzare se Frații Josef și Carel Capek

Frații Josef și Carel Capek

păstrează „piese rare, cum sînt manuscrisele lui Karel Čapek, colecția lui de negative foto, mobila originală și biblioteca scriitorului.” Directorul muzeului afirma că, în cazul reușitei salvării acestui patrimoniu, intențiile imediate ar fi de a transforma casa într-un „centru de cercetare și a deschide părți din ea, camerele de studiu și grădina vilei lui Čapek pentru vizitatori”. Vila se află în cartierul Vinohrady, unul din cele mai scumpe ale capitalei Cehiei.

Dacă Ministerul Culturii s-a declarat incapabil să cumpere vila, oferind doar ajutoare de expertiză, într-o superbă demonstrație de patriotism și voință pe plan cultural, lucrurile au Ziaristul și scriitorul Karel Čapek

Ziaristul și scriitorul Karel Čapek

fost luate în mînă de Consiliul municipal al districtului 10 al Pragăi, unul din raioanele capitalei, deci, care a negociat cu proprietarul un contract de vînzare-cumpărare pentru o sumă ceva mai mică decît cea cerută inițial. Iar casa și moștenirea marelui scriitor sînt astfel salvate.

Presa pragheză a oferit marți cîteva informații suplimentare, amintind că vila a fost construită în 1923-1924 de frații Josef Čapek (1887-1945) și Karel Čapek (1890-1938), cel din urmă trăind în ea împreună cu actrița Olga Scheinflugova. Partea în care a trăit scriitorul se păstrează exact ca pe vremea sa, între camerele ce vor fi deschise vizitatorilor aflîndu-se aceea în care apropiații președintelui Cehoslovaciei, Tomas Garigue Masaryk, obișnuiau să se întîlnească în fiecare vineri...

Ce se mai poate comenta pe marginea politicii culturale în Cehia?
XS
SM
MD
LG