Linkuri accesibilitate

„Atunci când există opresiune, muzica și arta underground sînt extrem de importante și eficiente oriunde în lume”


Joan Baez cântînd la ceremonia de deschidere a Forumului 2000, ediția 17, la Praga, 15 septembrie, 2013.

Joan Baez cântînd la ceremonia de deschidere a Forumului 2000, ediția 17, la Praga, 15 septembrie, 2013.

Joan Baez într-un interviu în exclusivitate pentru radio Europa Liberă.



Recent s-a desfăşurat la Praga Forumul 2000, o conferință internațională înfiinţată de fostul președinte al Cehiei și fost dizident Vaclav Havel acum 13 ani. Forumul adună an de ani filosofi, politicieni, analisti politici, artisti, dizidenţi din lumea intreaga care au astfel posibilitatea unor intilniri directe.

Toate dezbaterile sunt publice si astfel aceste intilniri devin autentice spatii de dezbatere deschisa a problemelor celor mai importante care framinta lumea.

In acest an, pentru prima data a putut sa participe Aung San Suu Kyi, al carei scaun a fost intotdeauna liber de la crearea Forumului in 2000. Atunci era in arest la domiciu… Acum este in parlamentul din Birmania.

Printre cei prezenti cu consecventa este si cintareata de muzica folk Joan Baez din Statele Unite, una din legendele perioadei hippy si a protestelor împotriva razboiului din Vietrnam din anii 60.

Joan Baez a continuat sa fie o voce distincta intre activistii pentru drepturi si libertati civile si o admiratoare si prietena a lui Vaclav Havel. Cu Joan Baez au stat de vorba colegele noastre Salome Asatiani, de la serviciul georgian si Hanna Kaviani de la Radio Farda, postul care emite catre Iran.

Joan Baez crede ca in Statele Unite au fost facute multe progrese in ultimii 50 de ani, de la Marşul din Washington condus de Martin Luther King, dar ca exista in continuare rasism in Statele Unite, chiar daca presedintele este de culoare:

„E greu de gasit un loc unde sa nu mai fie multe de facut. Motto-ul meu este „ victorii mici şi infrîngeri mari”. Daca accepti ca exista infringeri importante, atunci fiecare mica victorie pe care o ai înseamna din ce in ce mai mult. Asa o percepi tu, fara sa incerci să o compari cu tabloul mare, cu lucrurile prea complicate si prea mari, si de multe ori prea rele ca sa vrei sa ai de-a face cu ele. Atit de multi tineri spun ca sunt impresionati de ceva, de soarta orfanilor români de exemplu. Sunt multi tineri insa care desi se implica in multe probleme, spun ca nu se mai simt ca in anii 60, pentru ca nu mai exista acel tip de legatura care exista atunci. Dar asta nu inseamna ca nu sunt tineri care fac lucruri extraordinare pe plan civic, peste tot in lume.”

„Sentimentul acesta al legaturii l-am trăit de la începutul anilor '70 cu preşedintele Barack Obama. Si as fi vrut sa ramina in miscarea civica, sa nu fi intrat in nici o campanie politica si sa conduca o miscare civica. Adica, as fi vrut sa ramina acolo unde si-a aratat adevarata putere si unde nu trebua sa faca nici un compromis, asa cum a fost obligat de responsabilităţile din Biroul Oval, când a compromis totul, inclusiv sufletul.”

Joan Baez a fost intrebata apoi despre spaţiul in care se intersecteaza arta cu activismul politic. Are oare artistul obligatia morală să îşi spuna părearea in chestiuni sociale si politice ?

„Tot ce pot spune este din propria mea experienţă, din conectarea pe care am simtit-o cu oamenii, cu cei din inchisori, cu cei din războaie, am putut sa ma adresez lor, prin muzica mea, asa cum nu as fi putut sa o fac altfel. Si cred ca asta a fost unul din darurile care mi-au imbogatit viata. Primul dar a fost vocea mea. Apoi pentru ca am folosit-o astfel incit mi-a adus enorm de multa satisfatie si mi-a imbogatit viata.”

In 2009, Joan Baez a intrepretat unul din cintecele ei cele mai binecunoscute „Vom birui” in perioada in care miliţiile iraniene ii omorau si ii arestau pe activistii politici ai opozitiei, grupati in „Miscarea Verde”. Atunci, a povestit artista, a simtit ca trebuie sa faca ceva si a invatat una din strofele cintecului in Farsi… A fost un mesaj extraordinar pentru tinerii iranieni care erau batuti pe strazi si in care intrau cu violenta motocicletele militiilor fostului presedinte Mahmud Ahmadinejad.”



Joan Baez a fost o voce cunoscuta şi in spaţiul fost comunist, in fosta Uniune Sovietica.

„Da. Stiu. Dar nu am ştiut niciodata cit de mare a fost impactul meu. Stiu ca muzica underground, atunci cind exista opresiune, muzica si arta undergrould sunt extrem de importante si eficiente oriunde in lume. Trebuie sa iti faci auzit mesajul. Asta e cel mai important. Daca esti suficient de curajos, atunci faci trafic cu arta underground. De cind lucrez cu Amnesty International am o idee mult mai clara despre tarile lumii.”

Desi a lucrat in general cu grupari de centru stinga din Occident, care de multe ori aveau o impresie greşita despre ce se intimpla in realitate in spatele Cortinei de Fier, Joan Baez a fost si o voce critica fata de situatia din lagarul comunist şi a aparat drepturile dizidentilor politici.

„Nu am fost de stinga. Adica, multe din cele pe care le-am facut, da, au fost de stinga. Dar am susţinut-o pe activista pentru drepterile omului Natalia Gorbanevskaia, pentru ca pentru mine nu avea nici o importanta de ce parte se situa represiunea. Asa ca pentru mine a fost foarte normal sa ii sprijin pe prizonierii politici din Uniunea Sovietica si din Rusia. Oamenii tind sa vada lucrurile in alb si negru si daca esti de stinga, trebuie sa sustii numai ideile de stinga. Daca esti de dreapta, numai pe cele ale dreptei. Eu nu sunt la mijloc cu siguranta, pentru ca am militat si aparat drepturile cetaţeneşti in ambele părţi. Si da, asta poate sa ii deruteze pe unii oameni…”
XS
SM
MD
LG