Linkuri accesibilitate

De ce nu există în România o dezbatere despre sacrificiile românești în Afganistan?


Sublocotenent (pm) Adrian Postelnicu şi aspirant (pm) Vasile Claudiu Popa, uciși duminică 22 septembrie în Afganistan.

Sublocotenent (pm) Adrian Postelnicu şi aspirant (pm) Vasile Claudiu Popa, uciși duminică 22 septembrie în Afganistan.

25 de soldați români au murit în Irak și Afganistan din 2002 încoace.




Subiectul retragerii militarilor români din Afganistan sau din alte locuri fierbinți nu a fost dezbătut niciodată cu adevărat în România. De altfel doar Partidul Național Liberal a ridicat această problemă în 2006, când Varujan Vosganian, acum ministru al Economiei, declara că partidul său a stâns aproape un million de semnături în acest scop, în condițiile în care numărul votanților este de peste 18 milioane.

25 de soldați români au murit în Irak și Afganistan din 2002 încoace, de când Bucureștiul s-a alăturat Statelor Unite în războiul împotriva terorismului, iar 130 au fost răniți.

În acest bilanț intră și cei doi militari, care au murit duminică in urma rănilor provocate de explozia unui dispozitiv improvizat: maistrul militar Claudiu Popa de 28 de ani decorat cu Medalia NATO și plutonierul Adrian Postelnicu, de 34 de ani, aflat în prima sa misiune în Afganistan.

Trupele românești din Forțele pentru operațiuni speciale acționează sub umbrela NATO, mai ales de-a lungul autostrăzii A1, autostradă care înconjoară Afganistanul și care este considerată un punct strategic pe harta pacificatorilor occidentali din zonă. Soldații români sunt dislocați mai cu seamă în provincia Zabul din sud-estul Afganistanului, în apropierea graniței cu Pakistanul.

În acest moment doar 1000 de militari români mai sunt în Afganistan, urmând ca retragerea lor să aibă loc până anul viitor, când vor rămâne numai 200 de instructori necesari pentru pregătirea armatei afgane. Retragerea contingentelor militare din Afganistan a fost hotărâtă la summit-ul NATO de la Chicago de anul trecut. Această retragere crează însă vulnerabilități, la granițele NATO și ale Uniunii Europene, după cum observa nu de mult președintele Traian Băsescu.

Militarii români care pleacă în afara granițelor sunt mânați de nevoi economice sau de adrenalină, dar mulți dintre ei descoperă la fața locului și alte motivații. Este vorba doar despre voluntari profesioniști. România a cheltuit în Irak și Afganistan peste 700 de milioane de euro în ultimii zece ani, o sumă rezonabilă pentru responsabilitățile pe care și le-a asumat țara odată cu primirea sa în NATO.

De ce nu există o dezbatere despre sacrificiile umane din războiul împotriva terorismului și a cheltuielilor făcute acolo? Pentru că socialiștii români sunt pro-americani și pentru că deocamdată liberalii nu au reușit să transforme această temă într-un subiect pentru opinia publică.

Pe de altă parte cea mai recentă cercetare în acest sens, făcută în 2009 (Transatlantic Trends, 9 iunie-1 iulie 2009) arată că dintre toate țările în care a avut loc sondajul, românii, în proporție de 48 la sută, și polonezii în proporție de 51 la sută. își doreau cel mai mult retragerea totală a militarilor din Afganistan.

Totuși în România, opinia publică ar putea fi destul de puțin avizată în privința acestui subiect, fiindcă televiziunile, presa scrisă și mediul on line evită aproape cu ostentație subiectele de politică externă, cu excepția celor emoționale, cum este și cazul dramatic al morții celor doi militari români din Afganistan.
XS
SM
MD
LG