La Bruxelles si la Washington, ca si in presa internațională, atitudinea Moscovei faţă de Moldova, interzicerea importurilor de vinuri si recentele declaratii legate de frigul de la iarna si de sanatatea liderilor de la Chisinau sunt interpretate ca presiuni si amenunţări la adresa Chisinaului si a liderilor moldoveni şi sunt puse în legătură cu summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din aceasta toamna cind Moldova va parafa acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Valentina Ursu a stat de vorba cu analista politica de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi:
Europa Liberă: Doamna Merkel şi Uniunea Creştin-Democrată au câştigat alegerile generale din Germania. Cum vedeţi acest al treilea mandat al doamnei Merkel?
Anneli Ute Gabanyi: „În primul rând, a fost un merit al doamnei Merkel personal, care nu numai că este o politiciană de un înalt calibru, dar s-a comportat şi foarte bine, din punct de vedere tactic în aceste alegeri, profitând la maximum de aşa-zisul bonus al cancelarei, dar, încercând, în acelaşi timp, să compenseze eventuale lacune în politica coaliţiei, adică şi a partidului Uniunii Creştin-Democrate şi Creştin-Sociale, adică creştin-democraţii din Bavaria, prin răspândirea unui sentiment de bine, de cald, de plăcut şi evitând să discute foarte multe teme care sunt foarte arzătoare în Republica Federală.”
Europa Liberă: Ce trebuie şi ce poate să facă doamna Merkel, obţinând acest al treilea mandat?
Anneli Ute Gabanyi: „Păi ea, săraca, în primul rând, trebuie să formeze un guvern, ceea ce nu este prea uşor, pentru că şi-a pierdut partenerul de guvern, adică pe liberali care nu au reuşit să intre în Bungestag, iar cu un partid nu poate şi nu va negocia formarea unui guvern, acesta este Partidul Stânga, Die Linke. Rămân două partide, unul mai mare, social-democraţia, şi unul mai mic şi micşorat încă după aceste alegeri, ecologiştii. Primul partener cu care s-au început deja discuţiile, cel puţin, informal sunt social-democraţii care au mai făcut o dată experienţa formării unei mari coaliţii şi se tem că, intrând în acest guvern, şi-ar pierde nu numai identitatea politică, dar şi votanţii. Părerea mea este totuşi că mai importantă este formarea unui guvern responsabil şi stabil în Germania decât durerile de cap ale social-democraţilor. Iar cu ecologiştii, ei, pe lângă aceste dureri de cap, care sunt cam la fel, ei însă sunt şi mai mici, ar risca mai mult într-o îmbrăţişare cu tot mai puternica doamna Merkel. Dar ei au o problemă de fond. Pentru că ecologiştii care îşi recrutau votanţii în urma opoziţiei faţă de programele nucleare ale Germaniei, până acum, doamna Merkel schimbând macazul, ei şi-au pierdut problema. Şi atunci contradicţia pe continuarea şi implementare acestei decizii politice, a schimbării politicii energetice se pare că este un impediment mai mare la formarea unui guvern negru-verde, ca să spun aşa, decât la formarea unei mari coaliţii. Dar trebuie să vedem şi să aşteptăm destulă vreme.”
Europa Liberă: Pentru că doamna Merkel a vizitat Republica Moldova, rămânerea ei la cârma Germaniei este un avantaj pentru Republica Moldova?
Europa Liberă: Despre politica externă în această campanie s-a vorbit, pare-se, mai puţin. Vreau totuşi să străduim un pic asupra relaţiilor ruso-germane, cum se vor clădi ele pe viitor?
Anneli Ute Gabanyi: „Greu de prezis. În primul rând, nu am mai reuşit să-mi dau seama în ultima vreme dacă şi în ce fel de impas a intrat politica rezolvării chestiunii Transnistriei, prin propunerile făcute de doamna Merkel fostului preşedinte Medvedev. Această politică mi s-a părut că a intrat într-un con de umbră, din mai multe raţiuni, cred că şi problemele de politică internă, din Republica Moldova. dar, în acelaşi timp, cred că şi datorită faptului că Rusia şi-a arătat prea deschis colţii în această problemă. În primul rând, noi ştim că s-a spus că Rusia nu doreşte să facă concesii în această problemă, nici Transnistria, bineînţeles, prin politica ei super „independentă” de Moscova, de asemenea, a semnalizat acelaşi lucru. Şi în Germania peste tema aceasta s-a cam aşternut linţoliul tăcerii, ca să spun aşa.”
Europa Liberă: Rusia vrea să-şi crească rolul în zonă. Aceasta ar însemna că ţările care s-au desprins din fosta URSS ar putea mai greu să se desprindă de braţele Rusiei?
Anneli Ute Gabanyi: „Teoretic, ar putea să fie şi contrariul, în sensul în care cei care până acuma nu au putut sau nu au vrut să vadă care este adevărata faţă a politicii Rusiei în acest domeniu, Rusia spunând acum foarte clar că vrea să împiedice alăturarea Moldovei şi, bineînţeles, şi a Ucrainei Uniunii Europene, apropierea de ea, eventual, semnarea unor acorduri la Vilnius şi făcând tot felul de presiuni economice, în această ipostază poate cei care până acuma nu au putut sau nu au vrut să vadă această faţă a politicii Rusiei, poate o văd şi acest lucru, această bruscă trezire la realitate să accelereze apropierea, mai ales, a Moldovei care doreşte acest lucru de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Dar aceste elemente de şantaj, dacă le putem spune aşa, instituirea embargoului, restricţiile pentru migranţii moldoveni care îşi găsesc bucata de pâine în Rusia, pachetul energetic, pot aceste presiuni cumva să schimbe macazul politicii externe a Republicii Moldova de către Rusia?
Anneli Ute Gabanyi: „Nu, speranţa mea este, dar, bineînţeles, nu se poate prezice niciodată, mai ales viitorul. Însă problema este că important e ceea ce percepe Occidentul, ceea ce percep cei de la vârful Uniunii Europene şi, bineînţeles, şi a statelor occidentale. Speranţa mea este ca, în momentul în care, într-adevăr, intenţia politică din spatele acestor mişcări politice şi economice pe care le-aţi numit, ar putea să ducă la trezirea celor de aici. Acest lucru aş spera. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, în 2005, când presiunile cu politica gazelor a Rusiei împotriva Ucrainei a avut totuşi un efect destul de substanţial în Occident.”
Europa Liberă: Cum înţelegeţi aceste îndemnuri ale lui Vladimir Putin pentru autorităţile de la Chişinău şi de la Kiev că ar trebui să calculeze efectele liberalizării comerţului cu Uniunea Europeană? Sunt avertismente sau nu?
Anneli Ute Gabanyi: „Sunt clare avertismente.”
Europa Liberă: Le-a ura sănătate liderilor politici de la Chişinău.
Anneli Ute Gabanyi: „Sigur că sunt şi, ştiţi, undeva nişte politicieni care au fost ţinuţi timp de foarte mulţi ani în incertitudine în ceea ce priveşte nu numai integrarea lor în Uniunea Europeană, dar chiar şi acordarea anumitor facilităţi, anumitor posibilităţi de către Uniune, au fost ţinuţi în această stare de incertitudine, să spună: „Dom’le, atâta timp cât aceştia din Occident ne ţin la depărtare, poate că totuşi vrabia de pe gardul rusesc să fie sigură şi, în acelaşi timp, salutară pentru oameni, pentru economie etc.”. Deci clar că domnul Putin încearcă toate mijloacele, zăhărelul, dar şi pedeapsa, totuşi spun că nişte politicieni responsabili la Chişinău şi sunt sigură că sunt şi există foarte mulţi, nu vor cădea pradă.”
Europa Liberă: Vicepremierul Lazăr, ministrul Economiei, venind de la Moscova, făcând bilanţul vizitei sale în Federaţia Rusă a zis că Moldova, făcându-şi prieteni noi, nu trebuie să-i uite pe cei vechi, iar procesul de europenizare e doar un proces de modernizare şi Chişinăul nu-şi propune să ignore relaţiile cu Moscova, din contra, să menţină relaţii bune cu Federaţia Rusă. Şi am înţeles de la domnul Lazăr că reacţia partenerilor ruşi a fost una bună.
Anneli Ute Gabanyi: „Îl cred pe domnul Lazăr, dar nu ştiu dacă i-a înţeles bine pe partenerii ruşi. Până acum vreo doi ani, nici Rusia nu a condiţionat apartenenţa la zona ei economică de intrarea Moldovei sau a altor state din vecinătatea apropiată în relaţii mai strânse cu Uniunea Europeană. Dar acum un an am început să auzim şi din partea Uniunii Europene: „Dacă intraţi în Uniunea Euroasiatică, atunci nu va mai fi posibil să vă alăturaţi sau eventual integraţi în Uniunea Europeană”. Aici este problema. Adică se pune acuma din cele două părţi întrebarea şi respectiv necesitatea de a se hotărî: fie aici, fie acolo. În teorie, dacă ne uităm la politica Uniunii Europene însăşi, ea insistă asupra unor legături bune şi chiar foarte bune cu Rusia. Deci întrebarea este de ce aceste ţări, dar clar neintrând în nicio asociere formală cu Rusia, de ce să nu continue sau chiar să încerce să-şi îmbunătăţească relaţiile economice cu Rusia? Pentru că încă nu s-au putut debarasa de această stare de dependenţă, care este o moştenire din vremurile Uniunii Sovietice. Totuşi treaba ar trebui să fie discutată şi în mod deschis, şi cu media şi cu oamenii sau prin media şi cu oamenii, cu cetăţenii, să înţeleagă exact aceste relaţii complexe. Şi Uniunea Europeană, de asemenea, trebuie să spună clar: „Dacă noi cultivăm relaţiile economice cu Rusia, în interes propriu, de ce aceste state mici să nu le cultive?”
Europa Liberă: Credeţi vă ca mai dura mult acest embargou pentru vinurile moldoveneşti, impus de Federaţia Rusă?
Anneli Ute Gabanyi: „Ar fi interesant de văzut dacă din partea Uniunii Europene vor veni voci şi ai multe voci care eventual să critice acest embargou şi să-i arate caracterul de presiune. Este o relaţie trilaterală, nu este o relaţie bilaterală. Săraca Moldovă, care ar fi în chingi numai cu ursul rusesc, nu ar putea să reziste prea mult. Aici e şi partea a treia din triunghi care este Uniunea Europeană, eventual, şi Germania, şi alte ţări care sunt mai aproape de Moldova trebuie să-ţi spună cuvântul.”
