Linkuri accesibilitate

Asemănări şi nepotriviri între partidele mari germane


Candidatul social democrat Peer Steinbrück și candidata creștin democrată Angela Merkel pe coperțile a două influente publicații germane.

Candidatul social democrat Peer Steinbrück și candidata creștin democrată Angela Merkel pe coperțile a două influente publicații germane.

Constatări în timpul alegerilor pentru Bundestagul din Germania




Mai toate sondajele indică o victorie a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi ca atare preluarea conducerii viitorului guvern de către Angela Merkel. Dacă actualii parteneri ai CDU din Partidul Liberal (FDP) nu vor reuşi să treacă pragul de 5 la sută, aşa cum s-a întîmplat recent în Bavaria, unde gruparea nu mai are reprezentanţi în Landtag (în parlamentul regional), Merkel va fi nevoită să prezideze o mare coaliţie, formată din creştin-democraţi şi social-democraţi.

Deocamdată cele două partide, CDU şi SPD, nu agrează ideea unei mari coaliţii, aşa cum a existat ea între anii 2005 şi 2009.

În esenţă, programele celor două mari partide nu sunt incompatibile, chiar dacă politicienii au pedalat în timpul campaniei electorale pe anumite diferenţe existente.

Tocmai din diferenţele existente în două domenii cheie – cel economic şi cel al politicii faţă de imigranţi – partidele au încercat să culeagă puncte în favoarea lor.

Partidul Social-Democrat (SPD) a promis introducerea unui salar minim pe economie - de 8,50 euro pe oră. Inclusiv pentru muncitorii sezonieri, recrutaţi din străinătate pentru munci agricole sau alte activităţi necalificate.

Uniunea Creştin-Democrată (CDU) este de acord cu introducerea unor garanţii salariale doar în anumite sectoare speciale (de pildă, cel al îngrijirii medicale sau pentru pietrari).

Social-democraţii doresc să armonizeze sistemul de pensionare (care-i privilegiază pe funcţionarii de stat faţă de salariaţii obişnuiţi) şi să ridice impozitele pe veniturile care depăşesc 100.000 de euro anual de la 47,5 la 49 procente. Creştin-democraţii şi liberalii resping această propunere.

În ceea ce priveşte sectorul energetic, ambele partide susţin închiderea centralelor atomo-electrice, avînd însă păreri divergente asupra ritmului în care se va desfăşura această operaţiune.

Dintre cei 61,8 milioane de cetăţeni chemaţi la urne, 5,8 milioane sunt străini, dintr-un total de 15,7 milioane stabiliţi în Germania.

Social-Democraţii se pronunţă pentru extinderea dreptului la vot şi acordarea dublei cetăţenii unor imigranţi. Creştin-Democraţii urmăresc o politică mai restrictivă, încercînd să limiteze drastic şi numărul persoanelor care solicită azil politic.

Faptul că guvernul a acceptat doar 4000 de azilanţi din Siria, a fost criticat de opoziţia social-democrat/ecologistă care a promis în cazul unei victorii că va deschide mai larg porţile ţării.

Pentru a scăpa de imaginea proastă, provocată de tezele xenofobe ale social-democratului Thilo Sarrazin, SPD-ul a rezervat pe listele sale electorale numeroase locuri pentru persoane de origine străină, demonstrînd astfel o deschidere interculturală fără precedent în istoria politică a Germaniei.

Tendinţe similare se constată şi la ecologişti, pentru care, în premieră absolută, pentru un mandat în Bundestag candidează un reprezentant al minorităţii etnice sinti (precum se numesc în Germania membrii comunităţii romilor).
XS
SM
MD
LG