Linkuri accesibilitate

Indicele Gini se bazează pe distribuția averilor în societate și a fost lansat de statisticianul italian Corrado Gini acum o sută de ani.


România nu este deloc un stat echilibrat din punct de vedere social, iar criza economică din ultimii ani pare să fi subțiat și mai mult fragila clasă de mijloc. Altfel spus diferențele dintre cei care au venituri mari și cei care se află sub pragul sărăciei sînt încă destul de mari în România. Rata sărăciei este de peste 20 la sută, dar femeile sînt mai sărace decît bărbații, în vreme ce copiii și tinerii sub 18 ani sînt cei mai expuși acestui fenomen.

Dar cît de mare este inegalitatea? Pentru a calcula cît de echilibrată este o societate, se folosește așa numitul indicator Gini, care se bazează pe distribuția averilor în societate și care a fost lansat de statisticianul italian Corrado Gini acum o sută de ani. Indexul are valori cuprinse între 0 și 100: dacă toți oamenii dintr-o țară au venituri egale atunci indicele Gini este 0, dacă un om deține totul, iar restul nimic, indicele este 100.

În 2007 România era statul cu cel mai mare indice Gini din Uniunea Europeană (38), în vreme ce la începutul anilor 90 era una din țările cele mai echilibrate de pe continent (indicele Gini era de 23), fiindcă în perioada comunistă sărăcia se împărțea relativ egal, chiar dacă nomenklaturiștii o duceau ceva mai bine. Astăzi cei 300 cei mai bogaţi oameni din Romania dețin o cincime din Produsul Intern Brut, adică peste 20 de miliarde de euro.

Ce anume a dus la astfel de dezechilibre în România?

Reformele aplicate după 1990 au dus încă de la început la discrepanțe evidente, între cei care participau la împărțirea resurselor și ceilalți care doar asistau pasiv la acest proces. În plus, birocrația românească a fost consolidată pe baze clientelare, nu profesionale, ceea duce în continuare la slăbirea statului, la aplicarea aleatoare a regulilor în favoarea unor grupuri. Tăierile lefurilor bugetarilor cu 25 la sută în 2010 a produs totuși o ușoară repliere a diferențelor sociale, fiindcă până atunci salariul mediu din sectorul public a fost cu aproape 20 la sută mai mare, decât în cel privat. Astfel, Indicatorul Gini a scăzut de la 38, cît era în 2007 la 33, al cincilea ca nivel de inegalitate din UE, după două țări baltice, Spania și Portugalia. Nu este încă destul de clar dacă nivelarea de avere, cea mai drastică din Uniunea Europeană este un fenomen pozitiv. Mai degrabă pare să fie unul negativ, în condițiile în care sărăcia s-a adâncit, iar veniturile celor mai bogați români nu s-au diminuat. Nivelarea s-a făcut pare-se pe spezele clasei mijlocii.
XS
SM
MD
LG