Linkuri accesibilitate

„Acest sentiment de izolare pe care l-am simțit ani la rînd este ceva de care chiar vrem să scăpăm”


Natalia Gherman vorbind la Washington despre progresele democratice ale Moldovei și Parteneriatul estic (foto: Erin Kelly pentru European Institute)

Natalia Gherman vorbind la Washington despre progresele democratice ale Moldovei și Parteneriatul estic (foto: Erin Kelly pentru European Institute)

Șefa diplomației moldovene Natalia Gherman la Institutul European din Washington.


În prima zi a vizitei sale de lucru în Statele Unite, ministrul moldovean de externe Natalia Gherman s-a aflat la Washington unde a vorbit, la Institutul European, despre importanţa reformelor impuse Moldovei de procesul apropierii de Uniunea Europeană, mai ales în vederea încheierii acordului de asociere, care va fi inițiat în noiembrie la summitul de la Vilnius. Șefa diplomației moldovene a spus încă o dată foarte clar că ţelul final al Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană. Dar până atunci, la mijlocul anului viitor, aşteaptă un răspuns pozitiv din partea Comisiei Europene privind liberalizarea regimului de vize. Corespondentul Europei Libere Richard Solash a fost de față la conferință și a pus la dispoziția serviciului moldovenesc al postului nostru de radio o înregistrare audio prelucrată de Lucian Ștefănescu

Șefa diplomației moldovene a explicat de ce este important Parteneriatul estic pentru Republica Moldova.

„Din punctul de vedere al țării mele, trebuie să fiu sinceră, noi nu am îmbrățișat idea pe deplin drept concept al politicii Uniunii Europene în 2009, pentru că am crezut că va fi un subtitut pentru calitatea de membru, iar Moldova a spus răspicat în 2009, când noul guvern democratic a venit la putere, că vrem să fim membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, bineînțeles după ce vom fi respectat toate condițiile și criteriile necesare.

N-am prea avut de ales însă, și asta e adevărat. A fost singurul cadru politic oferit celor șase țări din vecinătatea estică, și după ce am examinat mai atent inițiativa am crezut că e mai bine să folosim ce avem la dispoziție, în speranța că vom primi mai mult de îndată ce vom fi progresat pe calea reformelor cît de bine putem și cu ajutorul pe care l-am primit din partea colegilor europeni chiar de la
început.

Ceea ce este de asemenea atractiv pentru noi este atenția pentru creșterea și facilitarea mobilității, ca domeniu pe care Uniunea Europeană trebuie să se concentreze în relația cu partenerii estici.

Astfel că am negociat rapid acordul de facilitare a vizelor, împreună cu acordul de readmisie, am pus aceste acorduri în vigoare, iar după aceea am lansat în paralel negocierile legate de liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeană.

Asta înseamnă că atunci când planul de acțiune este îndeplinit de Moldova, asta va avea ca rezultat dreptul cetățenilor moldoveni de a călători fără viză în Uniunea Europeană.

Nu trebuie să mai insist cît de important este pentru moldoveni și alți central și est-europeni, precum și pentru baltici, să te simți liber să te miști, să circuli pe propriul tău continent, pe propriul tău teritoriu fără a fi discriminat, fără riscul de a despărți familii. Iar acest sentiment de izolare pe care l-am simțit ani la rînd este ceva decare chiar vrem să scăpăm.”

Ce așteaptă Moldova dela summitul din Vilnius?

„Nu numai că vom iniția acordul de asociere cu Uniunea Europeană (care include și acordul de liber-schimb), dar vrem și să auzim o evaluare sperăm pozitivă a Comisiei Europene în privința progreselor pe care le-am făcut în direcția ridicării vizelor pentru moldoveni.

Decizia asta nu se va lua la summitul dela Vilnius, ci în prima jumătate a lui 2014. Important este desigur că summitul dela Vilnius va pune la dispoziție nu numai o evaluare a ceea ce s-a făcut deja, dar și o privire clar în agenda post - Vilnius.”

Care sînt părțile slabe ale Parteneriatului estic?

„Este această tendință de a ne aborda pe toți într-un mod regional, abordarea regională.

Vă puteți imagina șase țări, trei țări caucaziene, Ucraina, Moldova și Bielorusia, atît de diferite, diferite ca mărime, poziție geografică, populație, și cel mai important diferite în ce privește angajamentul pentru reforme democratice și transformare, un angajament pe care noi moldovenii l-am afișat și declarat.

Încercarea de ne aborda împreună este foarte neproductivă, și, a propos, mi-e teamă că evenimentele recente din Armenia arată că abordarea regională a Uniunii Europene în Parteneriatul estic a eșuat dramatic.

Noi am terminat negocierile pentru acordul de asociere pe 15 martie anul acesta. Apoi pe 15 iunie negocierile pentru acordul de liber-schimb. I-am rugat pe colegii din Uniunea Europeană să inițieze acordul de asociere pe 27 iulie, cu ocazia reuniunii ministeriale a Parteneriarului estic de la Bruxelles.

Au spus la început „Da, de ce nu?”, apoi au zis „Nu, să așteptăm pînă termină și Georgia și Armenia negocierile și inițiem toate acordurile de asociere la Vilnius”.

Așa că am așteptat, iar acum Armenia nu va semna și nu va iniția probabil nimic, și ei spun că e alegerea lor liberă și suverană - ceea ce noi respectăm, că de ei depinde.

Dar eu simt că am pierdut timp pentru acordul meu de asociere, pentru mersul meu înainte. Astfel încît e nevoie de diferențiere, vrem să fim tratați individual în absolut toate privințele.”

Precizăm că ministrul moldovean de externe Natalia Gherman a făcut aceste remarci la Washington în cadrul unei conferințe cu tema: „De ce contează Parteneriatul estic: o evaluare a eforturilor de democratizare ale Moldovei”, organizată de Institutul European în cooperare cu ambasadele Lituaniei și Moldovei în Statele Unite.
XS
SM
MD
LG