Cotidianul „Evenimentul zilei” publica un text de prezentare a intentiilor Partidului Miscarea Populara fata de electoratul din Republica Moldova.
Doru Liviu Dendiu, care semneaza, precizeaza ca infiintarea de filiale dincolo de Prut nu inseamna interferentă in viata politica a tarii vecine, ci cooptarea interesului unor potentiali alegatori pentru Parlamentul de la Bucuresti in jurul unor probleme ale lor, sau si ale lor: eliminarea vizelor pentru toţi românii de peste hotare, cetăţenie română pentru toţi românii, acordarea dreptului de a alege şi de a fi reprezentat tuturor celor 6 milioane de români din afara graniţelor, prin intermendiul votului prin corespondenţă, şi accesul egal pe piaţa de muncă din România pentru toţi românii.
Aceste puncte de program se regasesc, arata semnatarul articolului, in programul cu care a candidat la sfarsitul anului trecut Eugen Tomac pentru circumscriptia din Republica Moldova. Tomac este acum parlamentar si lider al noii formatiuni Miscarea Populara.
Doru Liviu Dendiu precizeaza de asemenea ca nu pot adera la Miscarea populara decat moldovenii care detin cetatenia română.
In sectiunea de bloguri a ziarului „Adevărul”, Marius Dorin Lulea comenteaza masurile luate de autoritatile de la Moscova ca represalii fata de intentia Republicii Moldova de a adera, in noiembrie, la unele structuri si mecanisme europene.
Au scumpit gazele, au sistat importul de vinuri, refuza la import produse moldovenesti. Toate acestea, spune Lulea, „nu fac decât să radicalizeze şi mai mult societatea moldovenească împotriva Rusiei”. O asemenea tactica e totusi de neconceput din partea unui stat atat de experimentat precum Federatia Rusa.
Comentatorul crede ca ele imping practic Moldova spre România - tara care nu si-a conditionat niciodata sprijinul fata de Republica Moldova, nici chiar cand la conducere se aflau comunistii.
Care sa fie atunci explicatia? In opinia sa, este loc chiar si de strania ipoteza ca Rusia doreste reintegrarea Moldovei In Romania. Prezenta unui mare numar de etnici rusi si ucraineni intre granitele Romaniei i-ar permite noi parghii de manevra: parlamentari ai acestor minoritati in legislativul de la Bucuresti, plus o cale diplomatică de dialog, aşa cum are Ungaria.
In Romania libera, Alina Mungiu-Pippidi incearca sa puna un punct final pe dosarul Rosia Montana. Ea considera o mare greseala a premierului Victor Ponta introducerea in Parlament a actualului proiect de lege privind exploatarea miniera de la Rosia Montana. Proiectul chiar trebuie retras. El contine aspecte care il descalifica fara dubiu: mai intai cota scandalos de mica de particiare la profit pe care si-o rezerva statul roman. Apoi faptul ca Gold Corporation nu are banii pe care promite ca-i va investi, faptul ca locurile de munca promise sunt simple ipoteze si, mai ales, impactul dezastruos asupra mediului, care nu se reduce numai la tehnologia de exploatare pe baza de cianuri. Mai grav insa decat toate i se pare Alinei Mungiu-Pippidi modul in care premierul Ponta s-a folosit de minerii de la Rosia Montana (cei care s-au baricadat in subteran ca sa forteze adoptarea legii) in felul securistic in care se faceau asemenea lucruri la inceputul anilor nouazeci.
