Linkuri accesibilitate

Ce înseamnă un leu moldovenesc mai slab pentru economie, întreprinderi, angajaţi, consumatori?


Liliana Barbăroșie în dialog cu Viorel Gârbu de la Institutul Economiei de Piaţă




Leul moldovenesc s-a devalorizat din nou luni, ajungând la un curs de 17 lei şi 19 bani pentru un euro, cel mai scăzut curs din ultimii 3 ani şi jumătate. Ultima dată când s-a înregistrat un raport similar euro-leu a fost în martie 2010. Anul trecut leul nu a coborât mai jos de 16 lei şi 20 de bani pentru un euro. Ce înseamnă un leu mai slab pentru economie, întreprinderi, angajaţi, consumatori? Răspunsuri - într-un interviu de peste câteva minute în emisiune când vorbim cu analistul economic Viorel Gârbu de la Institutul Economiei de Piaţă.

Europa Liberă: Dle Gârbu, în mod normal un leu slab scumpeşte importurile, ieftineşte exporturile, prin urmare reduce viteza de creştere a deficitului balanţei comerciale. Aşadar evoluţiile din ultimele zile nu ar trebui să îngrijoreze oficialii Băncii Naţionale, nu?

Viorel Gârbu:
„Da, este adevărat. Dar aici este vizată nu atât de mult Banca Naţională, cât în general ministerele de profil, în primul rând Ministerul economiei care este interesat de starea economiei din ţară. Dar da, desigur, evoluţia în principiu nu trebuie să ne deranjeze foarte mult, dar poate că un aspect care un pic irită populaţia este faptul că moneda naţională se devalorizează mult prea repede. În opinia mea, totuşi, în general devalorizarea monedei naţionale este în viziunea mea un proces pozitiv care în cazul Republicii Moldova produce doar efecte pozitive pentru că la noi starea economică este foarte slabă.”

Europa Liberă: Pe cine, totuşi, ar trebui să îngrijoreze această devalorizare bruscă, precum confirmaţi şi Dvs.?

Viorel Gârbu: „
În primul rând vizaţi sunt cei care consumă bunuri de import. Or, aici în principiu toată populaţia ţării nimereşte în această categorie. Fiindcă economia ţării este foarte slabă, noi importăm destul de mult şi importăm din UE. Un alt aspect este legat de importurile de resurse energetice, domeniu în care Republica Moldova depinde foarte mult de importuri, practic sută la sută se importă. O altă categorie de populaţie care este afectată de aceste evoluţii sunt agenţii economici care au atras credite în valută, iar acum trebuie să restituie această valută şi la o diferenţă de un leu-doi presiunea care se pune asupra acestor agenţi economici este mare, în deosebi în situaţia anului prezent când economia în principiu a înregistrat creşteri economice, dar mai mult în sectorul agricol, şi nu în alte sectoare industriale. Deci, aceste evoluţii până la urmă creează anumite probleme pentru aceste categorii.”

Europa Liberă: Primele efecte ale devalorizării leului ar fi probabil reducerea salariilor raportate la euro, sau nu există prea multe salarii care s-ar plăti raportat la euro în Republica Moldova?

Viorel Gârbu:
„Orice salariu poate fi raportat la euro şi atunci devalorizarea monedei naţionale desigur produce efecte în acest sens în momentul imediat. În momentul când se anunţă cursul pentru ziua respectivă, deja salariul exprimat în euro se schimbă. Dar efectul imediat este legat doar de persoanele care circulă peste hotare. Acest lucru este important doar când facem comparaţii internaţionale. Poate un efect va fui asupra turismului, turismului internaţional. Persoanele care preferă să se odihnească peste hotare o dată pe an, atunci când salariile exprimate în valută străină sunt mai mici, capacitatea de a suporta aceste cheltuieli este mai mică. Vorbind despre salariile exprimate în euro, mai puţin este această incidenţă fiindcă moneda de plată în Republica Moldova este leul şi orice plată se face în lei moldoveneşti. Poate un efect pozitiv este legat de acele venituri de care depind o parte bună de populaţie a Republicii Moldova, venituri care sunt realizate din remiteri. Ştim că foarte multe persoane au plecat peste hotare şi trimit aceste mijloace financiare pentru cei care au rămas aici, în Republica Moldova, şi atunci efectul pentru această categorie de populaţie este unul pozitiv, fiindcă exprimat în lei moldoveneşti, venitul total va creşte un pic.”

Europa Liberă: Deci, şi cu bune şi cu rele această devalorizare… Cei care au contractat împrumuturi în valută, persoane fizice, nu ştiu dacă sunt foarte mulţi, nu vor avea şi ei de suferit?

Viorel Gârbu:
„Da,desigur. Această categorie de populaţie va avea de suferit. Aceste împrumuturi, din informaţiile mele, nu sunt prea populare în Republica Moldova, dar totuşi sunt persoane care realizează astfel de împrumuturi şi cu siguranţă diferenţa este foarte mare. Devalorizarea din ultimul timp al leului moldovenesc faţă de euro în special este pronunţată şi atunci desigur efectul este la fel. Fiindcă aceste împrumuturi de regulă se iau pentru cheltuieli mari, fie pentru procurarea unei locuinţe, fie pentru dezvoltarea unei afaceri. Cheltuieli care se exprimă în zeci de mii de euro. Şi atunci un leu la un fiecare euro deja e o cheltuială suplimentară destul de considerabilă, iar presiunea este foarte mare asupra acestei categorii de populaţie.”

Europa Liberă: Care sunt produsele care s-ar putea scumpi dacă se menţine mai mult timp acest leu slab: produsele supuse accizării, carburanţii, care?

Viorel Gârbu:
„Da, în primul rând resursele energetice se vor scumpi, fiindcă Moldova importă în totalitate resurse energetice. Deci, în primul rând se poate scumpi benzina, motorina, lucru care ne afectează imediat pe noi toţi. Şi o altă categorie de produse este propriu-zis gazele naturale pe care Republica Moldova le importă din Federaţia Rusă şi care tot sunt importate în baza valutei forte, deci plata fiind efectuată fie în dolari, fie în euro. Iar odată ce se scumpesc aceste categorii, Moldova importă şi energie electrică unde toate plăţile se fac în valută străină, şi odată ce se importă aceste categorii de resurse, incidenţa este pentru toate categoriile fiindcă efectiv instituţiile energetice sunt categorii de cost care intră în costul majorităţii bunurilor şi serviciilor. Şi atunci ne putem aştepta la o creştere în val a preţurilor pentru alte produse şi servicii care sunt consumate în Republica Moldova. Să nu uităm că Moldova practic importă foarte mult. Aţi menţionat mai devreme deficitul de cont curent. Moldova este practic lider dacă ne uităm la ponderea deficitului de cont curent în PIB, deficitul este foarte mare în cazul Republicii Moldova. Iar aceasta înseamnă că de fapt Moldova importă foarte mult, începând cu produse alimentare, bunuri de larg consum, îmbrăcăminte, dar şi medicamente. Şi atunci incidenţa unei devalorizări rapide poate să fie destul de gravă, sau dacă nu gravă, atunci dificilă pentru foarte multă populaţie.”

Europa Liberă: Există semne că această devalorizare ar putea dura mult?

Viorel Gârbu:
„Putem să judecăm doar după ce s-a întâmplat în prezent. Şi aici un moment pe care trebuie să-l menţionăm este că Banca Naţională nu urmăreşte modul în care se devalorizează moneda naţională. Banca Naţională monitorizează doar cursul inflaţiei pe care vrea să-l menţină la un nivel acceptabil, care este decis de BN la nivelul de 5 la sută, plus-minus 1,5%. Iar ceilalţi factori precum este şi devalorizarea monedei naţionale este un factor secundar, care nu este monitorizat de Banca Naţională. Momentul pe care trebuie să-l observăm, ca să ne clarificăm de ce se produce această devalorizare, trebuie să încercăm să vedem care sunt cauzele care stau la baza devalorizării. În înţelegerea mea cauza principală este, pe cât de paradoxal nu ar suna, este faptul că anul acesta Moldova a înregistrat o roadă bună, o creştere economică, deci un an agricol bun. Lucrul acesta s-a manifestat printr-o roadă bună a legumelor şi fructelor. Atâta timp cât Moldova nu are foarte bine dezvoltate exporturile de legume şi fructe, iar pe principala piaţă de export a acestei categorii de produse - Federaţia Rusă - se înregistrează probleme de ordin politic ce se reflectăm în plan economic, aceste produse vor rămâne pe teritoriul Republicii Moldova pentru am fi consumate. Acest lucru va duce la presiuni deflaţioniste. Atunci când apar presiuni deflaţioniste, Banca Naţională, precum şi s-a declarat, intervine pe piaţa monetară a Republicii Moldova încercând să mărească masa monetară. Lucrul acesta se face prin intermediul intervenţiilor pe piaţa valutară. Banca Naţională are mai multe instrumente pentru a mări masa monetară, dar instrumentul care este ales şi c are este mai uşor de altfel, este procurarea valutei străine. Din acest motiv atâta timp cât vor fi înregistrate presiuni deflaţioniste…”

Europa Liberă: … adică scădere de prețuri…

Viorel Gârbu: „
… exact, scădere de preţuri, care de altfel este un fenoment la fel de negativ, chiar foarte negativ pentru orice economie. Până la urmă totuşi trebuie să vedem lucrurile în ansamblu. Eu presupun că problemele şi riscurile cele mai mari sunt legate de modul în care evoluează economia Republicii Moldova. Devalorizarea, fiind un fenomen pozitiv, este totuşi pozitiv doar în contextul mai multor factori, mai ales atunci când se întreprind acţiuni pe plan economic pentru a creşte capacitatea de export a agenţilor economici, a dezvolta pieţe noi. Atunci când nu se fac acţiuni în acest sens, devalorizarea până la urmă este o resursă irosită care chiar produce efecte negative aşa cum se întâmplă în prezent în Republica Moldova, lucru paradoxal până la urmă pentru mine.”

Europa Liberă: Deci, ca să fie clar pentru toată lumea: ceea ce se întâmplă acum cu leul este direct cauzat de acţiunile Băncii naţionale care încearcă să menţină inflaţia la un nivel prognozat…

Viorel Gârbu:
„Da, da, adevărat. Banca Naţională a şi declarat lucrul acesta: că devalorizarea monedei naţionale se produce în principal ca rezultat a intervenţiei pe piaţa valutară a Băncii Naţionale care cumpără valută. De altfel, practic la fiecare a două-a treia zi apar informaţii precum că rezervele valutare ale Republicii Moldova se măresc. Deci, această creştere a rezervelor valutare care sunt deţinute de Banca Naţională sunt de fapt o consecinţă a intervenţiei Băncii Naţionale pe piaţa valutară care cumpără valută.”

Europa Liberă: …şi scăderea leului - o consecinţă a acestor cumpărări de valută… Ar putea exista şi interese mai puţin ortodoxe în spatele acestor acţiuni?

Viorel Gârbu:
„Este greu de spus. În Moldova, în opinia mea, poate să existe orice. Fiindcă Moldova este o ţară mică în care nu toate instituţiile statului funcţionează în cea mai bună manieră. Şi dacă am presupune precum că ar exista anumite grupuri oligarhice care să promoveze anumite interese economice, ne putem gândi şi la acest lucru. Ceea ce ştiu eu e că în statele mici, precum e şi republica Moldova, şi aici putem să ne uităm şi la experienţele din statele balcanice, influenţele pe care le au grupurile oligarhice asupra instituţiilor statului este uneori foarte mare, efectiv de multe ori mult mai mare decât ne putem imagina noi, oamenii simpli, că se întâmplă acest lucru. Moldova, fiind la fel un stat mic, ne putem gândi la orice în acest sens.”

Europa Liberă: Dacă durează până la iarnă şi se menţine un leu slab până la iarnă, când începem să procurăm masiv agenţi energetici, care ar putea fi efectele asupra preţurilor?

Viorel Gârbu:
„În primul rând efectul va fi asupra acelor plăţi pe care le suportă populaţia pentru încălzire, se poate scumpi combustibilul, benzina, motorina pe care Moldova le importă. În acelaşi timp, se scumpeşte şi energia electrică. Iar odată înregistrate aceste scumpiri, se pot ridica toate preţurile. Deci, se poate înregistra o inflaţie. Dar acesta este şi obiectivul Băncii Naţionale -ţinta de inflaţie pentru anul curent în Moldova este de 5%. În acest sens, în cazul în care se înregistrează acest obiectiv de inflaţie, Banca Naţională are capacitatea să intervină, chiar şi pe perioada rece a anului. Presupun că pentru un an-doi Banca Naţională are rezerve suficiente. Rezervele declarate ale Băncii Naţionale sunt de 2,6 miliarde dolari. Şi atunci, în cazul în care scumpirile, inflaţia vor deveni consecinţă a devalorizării nedorite de această dată a monedei naţionale, Banca Naţională va avea capacitatea deja să vândă valuta naţională, pentru a menţine valuta naţională la un anumit nivel, deja stabil, pentru a opri inflaţia. Deci, trebuie să urmărim mai mult inflaţia. Iar totul ce se întâmplă cu moneda naţională este consecinţă a faptului că în Moldova s-a înregistrat anul acesta o deflaţie, adică scăderea preţurilor, iar Banca Naţională a intervenit pe piaţa valutară pentru a compensa aceste tendinţe.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG