Linkuri accesibilitate

Maia Sandu, ministrul educaţiei, în dialog cu Vasile Botnaru.


Anul şcolar a început şi multe din problemele vechi au trecut şi în acest an nou de învăţământ. Altele s-au rezolvat. Altele sunt „înţepenite” în mentalităţi greu de reformat. Despre reforma învăţământului şi ce înseamnă să fii manager în acest domeniu, a stat de vorba Vasile Botnaru cu Maia Sandu, ministrul educaţiei.

Europa Liberă: Dumneavoastră vi se reproşează că nu sunteţi pedagog, psiholog, nu aţi avut „un scris bun în clasa I-a”, multe lucruri, ca şi cum nu sunteţi în domeniu. Că aşa se consideră: la o brutărie trebuie să fie un brutar conducător, la o şcoală trebuie să fie neapărat un pedagog. Dumneavoastră acuma arătaţi lumii ce înseamnă deosebirea principială între management şi vârful în cariera unui pedagog care să devină director de şcoală şi este cel mai bun dintre învăţători şi atunci, ca şi cum, trebuie să fie director foarte bun.

Maia Sandu: „Bine, eu cred că sunt avantaje şi dezavantaje pentru ambele cazuri. După mine, un manager trebuie să poată să înţeleagă sistemul. Şi aceasta încerc eu să fac. Pentru că aici sunt şi aspecte financiare, este cel mai scump sector, deci, trebuie să ştii, să înţelegi cum funcţionează finanţele. Sunt elemente de administrare a infrastructurii, este, iarăşi, sectorul cu cea mai mare infrastructură, noi avem peste 3.000 de instituţii, aceasta înseamnă şi mai multe edificii. Trebuie să ştii să administrezi procesele de calitate, cum spuneam, care sunt relaţiile între diferite instituţii ş.a.m.d. Şi evident că trebuie să înţelegi partea de conţinut.

Pentru că m-aţi întrebat despre curriculum, eu nu cred că ministrul trebuie să ştie neapărat cum se face curriculum, eu cred că ministrul trebuie să poată să facă deosebirea între specialişti buni, între experţi buni şi mai puţin buni şi să-i atragă pe cei buni, şi trebuie să poată să le creeze condiţii, deci, să le asigure şi resurse financiare, şi resurse umane, ca să funcţioneze echipa. Aceasta mi-am propus eu să fac. Bine, poate să vină un om din sector care să poată să înveţe finanţele foarte repede, aşa cum încerc şi eu să învăţ partea care ţine de conţinut, să înveţe cum se face administrarea reţelei, deci, partea cu edificiile, cu administrarea clădirilor ş.a.m.d.

Până la urmă, contează dacă omul are anumite abilităţi de manager, dacă are o asemenea experienţă. Noi avem acum această problemă şi pentru şcoli. Pentru că în şcoli, până acum, la poziţia de director au venit oameni din sector, care nu neapărat au făcut la viaţa lor vreun curs de management al resurselor umane, care nu au făcut un curs de finanţe şi acum noi i-am făcut şefi pe şcoli, le-am dat alte funcţii, am descentralizat, am crescut autonomia şcolară şi ei trebuie să înveţe, peste noapte, cum se fac achiziţii publice, cum se face contabilitatea, să poată să facă anumite lucruri care ţin de raporturile juridice ş.a.m.d. Deci ei tot trec prin această schimbare. Şi deja depinde dacă omul are calitate de manager sau nu are calitate de manager.”

Europa Liberă: Şi dacă nu o are, cum reacţionaţi dumneavoastră?

Maia Sandu: „Avem o problemă serioasă cu directorii, pentru că, din vizitele mele în teritoriu, am văzut că există şcoli foarte bune, chiar şi în condiţiile actuale de finanţare, care nu sunt cele mai bune, şi avem şcoli foarte prost administrate... Aceasta înseamnă că de managerul şcolar depind foarte multe lucruri. Or, noi astăzi nu avem un sistem de responsabilizare a managerilor şcolari. Noi nu avem un sistem de indicatori, dacă doriţi, după care să spunem: „Uite, şcoala ta nu este performantă, tu te faci vinovat, la revedere”. Avem un Cod al muncii care este socialist, am mai spus lucrul acesta şi am să-l mai spun... Eu ministru sunt şi nu pot să mă debarasez de oamenii din minister care nu îşi fac treaba bine sau mai mult decât atât... Imaginaţi-vă ce se întâmplă la niveluri mai joase decât ministrul. De aceasta noi ne propunem, în primul rând, să schimbăm legea, ca să selectăm toţi managerii şcolari prin concurs. Or, noi astăzi avem un pic mai mult de jumătate din managerii şcolari selectaţi prin concurs şi poziţia se expune o dată la 5 ani la concurs, dar restul, în jur de 40% sau poate 45%, au fost numiţi prin ordin şi nu mai pot fi trecuţi prin concurs. Deci oamenii aceştia sunt pe viaţă, stau acolo relaxaţi, bine mersi, ştiu că nu există alt instrument. Acesta este lucrul pe care încercăm să-l facem din această toamnă.”

Europa Liberă: Doamnă ministru, dar este cu atât mai grav când este rea-voinţă. E una că e incompetenţă, plus bunăvoinţă, dar e cu totul altceva atunci când, de fapt, se fură, când se trişează. Dumneavoastră, până acuma, nu aţi scos la lumină furăciunile cu autobuzele şcolare, de exemplu, presupun că nu din cauză că nu vreţi.

Maia Sandu: „Nu eu pot să le scot.”

Europa Liberă: Da.

Maia Sandu: „Ce am făcut noi? Noi am transmis informaţia la Procuratură. Deja aşteptăm şi noi rezultatele de la Procuratură. Mai departe noi nu putem să facem nimic.”

Europa Liberă: Exact aceasta e întrebarea. În sistem, ca şi în alte sisteme, dar în sistemul dumneavoastră, mai ales, întrebarea numărul unu este cum să dezveţi lumea să dea mită şi să ia mită, să fure din fondurile publice. Sarcina aceasta o vedeţi cumva încorporată în Strategie?

Maia Sandu: „Sigur. Toate elementele au o anumită implicaţie pe partea de reducere a corupţiei. Atunci când vom creşte un pic salariile, un pic, deci, dacă vom avea un sistem de salarizare competitiv şi bazat pe performanţe, atunci vom avea şi o reducere a acestor bani care vin ca plăţi neformale. Pentru că, haideţi să fim sinceri, un profesor foarte bun nu va sta la un salariu de 3.000 de lei. Deci noi suntem conştienţi că se întâmplă ceva acolo şi noi toţi acceptăm această situaţie. Doi: atunci când vom reuşi să folosim mai eficient banii educaţiei, când nu vom încălzi 50% din spaţii care nu sunt ocupate, banii aceştia îi vom folosi pentru renovarea şcolilor. Şi nu vor mai fi părinţii care, în fiecare vară, să dea bani pentru reparaţii. Cum am spus, sunt raioane care, anul acesta, au investit de 10 ori mai mult decât anii precedenţi în renovarea şcolilor, tocmai pe motiv că au reuşit să reajusteze reţeaua la schimbările demografice.

Transparenţa: dacă vom îmbunătăţi elementul de transparenţă, cum am făcut la BAC acuma... Eu ştiu că s-au mai dat bani, dar noi am prevenit toată lumea să nu dea bani şi sper că mulţi dintre ei au înţeles că banii pe care i-au plătit anul acesta nu au condus la rezultate, aşa cum le înţeleg ei la BAC, şi nu vor da la anul următor. Deci toate aceste elemente, încet-încet, vor conduce şi la reducerea corupţiei. Transparenţa este lucrul cel mai important. Atunci când vom putea să demonstrăm, şi prin raportul inspectoratului şcolar, şi printr-o fişă de performanţă a fiecărei şcoli care va fi publică despre ce se întâmplă în şcoală, atunci nu va fi atât de uşor să menţii un director care nu este performant, doar pe criterii politice sau doar pentru că a dat mită cuiva în procesul de selectare ş.a.m.d. Nu există o soluţie miraculoasă. Toate aceste elemente încet trebuie să conducă...”

Europa Liberă: Dar eu totuşi vreau o soluţie miraculoasă într-un subiect. Ştiu că deschid un subiect extrem de dificil pentru care e puţin timpul care ne-a mai rămas, dar vreau să vă întreb neapărat. Dumneavoastră aveţi de furcă cu partenerii de cealaltă parte, cel puţin, într-o treaptă timpurie a educaţiei, cu părinţii. Or, părinţii, mare parte dintre ei, nu învaţă meseria de părinţi. Dimpotrivă, sunt îndoctrinaţi cu măsuri antipedagogice, sunt adversarii educaţiei, aşa cum o înţelege Ministerul Educaţiei, şcoala. Ce e de făcut cu acest aspect?

Maia Sandu: „În Strategie noi, cel puţin, atingem acest aspect şi ne-am propus să facem şi o Strategie de educare a părinţilor, dar noi realizăm că acest lucru este foarte dificil... Cel mai important este ca viitorii părinţi să-i educăm altfel. Deci cei care merg azi la şcoală, pornind şi de la abuz, şi pornind de la cum vorbim cu copiii, şi toate lucrurile care ar trebui să ne facă părinţi mai buni, eu cred că putem să le schimbăm doar pentru generaţiile viitoare, dacă astăzi, din grădiniţă, vorbim altfel cu copiii şi-i pregătim altfel, şi folosim alte metode, mai departe, la şcoală şi aşa mai departe...”

Europa Liberă: Adică mai devreme nu?

Maia Sandu: „Mai devreme e un lucru foarte greu să reeducăm... E un proces care durează şi care ţine nu doar de sectorul educaţional.”

Europa Liberă: Acuma obiectivele imediate, minime, pe care vreţi să le obţineţi, ca să aveţi o satisfacţie minimă, în afară, de exemplu de, vreau să revin la vacanţă, la BAC, la lucruri care trebuie urgent şi imediat schimbate şi vreţi rezultate mai palpabile şi mai imediate. Ce alte intenţii aveţi, ca să nu aibă surprize, iarăşi, părinţii? Dacă vreţi să le divulgaţi.

Maia Sandu: „Noi niciodată nu am venit cu surprize. Chestia aceasta cu vacanţele poate a surprins lumea, dar noi doar ne-am conformat Legii, Legea nu am schimbat-o. Putem să discutăm, dacă trebuie să menţinem 35...”

Europa Liberă: Adică Legea învăţământului, care vă obligă să aveţi un număr anume de ore.

Maia Sandu: „Legea învăţământului presupune 35 de săptămâni de studii. Or, noi cumva am ajuns la 34, nu ştiu cum s-a întâmplat lucrul acesta. Bine, cineva spunea că am făcut suplimentar aceste ore. Atâta timp câte Legea învăţământului spune 35 de săptămâni, ne conformăm. Putem să discutăm dacă trebuie să fie 35 sau 34 de săptămâni, dar pot să vă aduc experienţa altor ţări, unde procesul de educaţie durează mai mult. Bine, aceasta a fost surpriza. Ceea ce ne propunem noi, în acest an, este să o scoatem la capăt cu această Strategie, deci, să avem această discuţie largă cu întreaga societate şi să vedem dacă putem să ajungem la un consens, chiar dacă dumneavoastră nu credeţi. Vrem să promovăm Codul educaţiei şi sperăm să-l aprobăm în Parlament, până la sfârşitul acestui an calendaristic. Documentul este pe ultima sută de metri şi îl vom lansa pentru discuţii publice, în 1-2 săptămâni. Vom continua cu eforturile de asigurare a corectitudinii evaluării la bacalaureat pentru că lupta nu este câştigată. Dumneavoastră realizaţi că trebuie să avem, cel puţin, 3 ani în acelaşi ritm, ca oamenii să se obişnuiască şi lecţia să fie învăţată.”

Europa Liberă: Să le intre în cap.

Maia Sandu: „Exact. Vom încerca să fim şi noi mai predictibili, în acest an, adică să asigurăm o predictibilitate a acestor subiecte. Şi vom avea şi o bază de date ca elevii să poată să exerseze, pe parcursul anului. Vom încerca să lucrăm şi cu evaluatorii. Noi suntem conştienţi că şi pe partea de conţinut a testelor nu stăm foarte bine, doar că ne ia timp să schimbăm şi partea aceasta... Vrem să lucrăm cu partenerii noştri din raioane, cu direcţiile de învăţământ, pentru că de ei depinde foarte mult şi de managerii şcolari. Noi, de la Minister, nu putem să le facem pe toate, nu putem să administrăm reţeaua. Noi vrem să ne ocupăm de politici şi de conţinuturi.”

Europa Liberă: Mai ales când nu aveţi puterea să îi determinaţi sau să îi forţaţi.

Maia Sandu: „Exact, dar nu avem nici forţe, cu 100 de oameni nu poţi să administrezi un sector de 3.000 de instituţii, să mergi să repari autobuze, să mergi să renovezi şcoli ş.a.m.d. Deci vrem să construim capacitatea la nivel local, nu este foarte simplu... În contextul acestor discuţii pe descentralizare, nu este foarte clar care va fi subordonarea, deşi încercăm să clarificăm lucrurile aici şi să ni-i facem pe cei din direcţiile de învăţământ parteneri. Chiar dacă avem şi probleme, pentru că noi, aici, la Chişinău, facem o politică, consilierii locali decid cu totul alte lucruri, pe unii dintre ei nu-i deranjează că resursele se cheltuie ineficient. De exemplu, anul acesta, noi cheltuim 30 de milioane de lei pe acoperirea deficitelor şcolilor mici. Aceasta înseamnă că oricum aceste şcoli se vor închide, într-un an sau doi, dar 30 de milioane se irosesc astăzi, 30 de milioane care puteau să fie investite în şcolile care sunt cu perspectivă.”

Europa Liberă: Consilierii sunt cunoscuţi pentru cadourile care şi le fac.

Maia Sandu: „Exact. Avem problemele acestea de conlucrare. Vrem să lansăm acest proiect de renovare a şcolilor, 40 de milioane, ca, în vară deja, să începem renovări, cel puţin, în 10 raioane, cele care sunt avansate în implementarea reformelor, susţinem pe cei care fac reforme.”

Europa Liberă: Un bonus suplimentar.

Maia Sandu: „Exact. Cei care nu fac reforme, nu vor fi sprijiniţi şi să răspundă ei alegătorilor de ce întâmplă aşa. Şi, cum spuneam, crearea inspectoratului, crearea agenţiei de acreditare sau de asigurare a calităţii pentru învăţământul profesional şi începerea procesului de revizuire a curriculei sau pregătirea pentru revizuirea curriculei...”

Europa Liberă: Adică planurile nu vi le faceţi în funcţie de sprijin sau nu?

Maia Sandu: „E foarte important să avem sprijin politic. Şi încerc şi eu, şi colegii mei, să dialogăm cu forţele politice, cred că trebuie să comunicăm mai mult, să explicăm mai mult. Până la urmă, trebuie să facem, nu ştiu, un pact, dacă vreţi, să lăsăm educaţia în afara politicului... Pentru că aceasta ne va costa foarte mult, indiferent cine va fi la putere peste 4-5-10 ani... Există suficiente alte domenii pe care putem să ne purtăm războaiele politice, educaţia ar trebui să rămână în afară... Aceasta este părerea mea.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG