Propunerea comuna de rezolutie referitoare la presiunea exercitată de Rusia asupra țărilor din Parteneriatul estic s-a bucurat de o sustinere cvasi-unanima, doar un numar restrans de deputati de extrema stanga votand impotriva. Documentul, care insumeaza practic șapte alte propuneri cu un subiect similar depuse la initiativa a tot atatea grupuri de deputati, va fi transmis nu doar statelor membre, guvernelor și Parlamentelor țărilor din Parteneriatul estic dar si Federației Ruse, Adunării parlamentare a Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Parlamentul considera ca „UE trebuie sa isi asume responsabilitatea si sa se implice pentru a a apăra acele țări din Parteneriatul estic care au fost expuse presiunilor deschise, alarmante și crescânde ale Rusiei, menite să le descurajeze de la asocierea cu UE, și îndeamnă Comisia și Consiliul să prezinte măsuri concrete și efective de sprijinire a țărilor partenere.“
Documentul mai atrage atentia ca orice conflict comercial ar trebui soluționat în conformitate cu normele și obligațiile stabilite în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.
UE isi afirma disponibilitatea „de a asista partenerii din Parteneriatul estic în eforturile lor de integrare, prin sprijinirea aplicării provizorii a secțiunilor relevante din acordurile de asociere sau DCFTA după semnarea acestora, prin deblocarea împrumuturilor suspendate și a programelor de asistență în urma semnării sau parafării acordurilor de asociere sau cele de comert liber si aprofundat și continuarea măsurilor de facilitare a eliberării vizelor și perspectiva unui regim de călătorii fără viză.”
Rezolutia, care exprima pozitia politica a Parlamentului European, enumera presiunile la care au fost supuse de curând țările din Parteneriatul estic. „Sancțiuni orientate împotriva exporturilor Ucrainei, aluzii referitoare la posibilitatea intensificării presiunii asupra Moldovei prin intermediul unei interdicții la export aplicate industriei sale vitivinicole și a unor obstacole suplimentare, care blochează progresul către o soluționare a conflictului transnistrean, amenințări legate de securitate în ceea ce privește Armenia, menite să forțeze țările din Parteneriatul estic să nu semneze sau să parafeze acorduri de asociere sau de comert liber si aprofundat și, în loc de aceasta, să își intensifice cooperarea cu Uniunea vamală condusă de Rusia, pe care Rusia intenționează să o transforme într-o Uniune eurasiatică.”
Cat priveste exporturile de vinuri moldovenesti, comisarul pentru extindere Stefan Füle a spus aseară la Strasbourg: „Nu suntem la curent cu probleme de siguranta alimentara pe care le-ar avea importurile din Moldova. De aceea impreuna cu comisarul Ciolos, responsabil cu portofoliul agriculturii, incercam sa crestem cota de exporturi a vinurilor moldovenesti pe piata comuna a UE. De asemenea, analizam cum se poate sa facem acelasi lucru cu alte produse alimentare.”
Membrii Parlamentului European nu uita sa sublinieze că alegerile făcute în mod liber de țările din Parteneriatul estic, care nu afectează nicidecum în mod negativ relațiile comerciale cu Rusia.
Cum o spunea aseara Comisarul pentru politica de vecinatate, Stefan Füle: „Sunt un sustinator al abordarii „win-win“, in care toate partile ies in castig. Si, avand in vedere ca Rusia este un partener strategic important al UE, nu sustin crearea unor noi ziduri in Europa. Le spun deschis partenerilor nostri din Rusia: „Parteneriatul Estic nu este impotriva voastra. Suntem primii interesati intr-o cooperare intre partenerii nostri din est si Rusia.”
De altfel, Parlamentul „este convins de faptul că o continuare a reformelor politice și economice în aceste țări, având la bază valorile și standardele UE, este, în cele din urmă, în propriul interes al Rusiei, deoarece ar extinde zona de stabilitate, prosperitate și cooperare de-a lungul frontierelor sale“. Rusia nu trebuie sa se simta in afara acestui proces insa. Rezolutia reamintește invitația permanentă a UE adresată Rusiei de a contribui la acest proces prin intermediul unor relații constructive cu țările din Parteneriatul estic.
Comisiei Europeană și Serviciului European de Acțiune Externă li se cere să analizeze aceste măsuri dintr-o perspectivă mai largă, nu doar comercială, caci, spune documentul, „în spatele acesteia se ascunde o presiune politică evidentă”. Comisia si Serviciul de Actiune Externa a UE ar trebui să acționeze „pentru a apăra partenerii Uniunii prin trimiterea unui puternic mesaj de sprijin față de aspirațiile și alegerile tuturor țărilor din Parteneriatul estic.”
Parlamentul iși reafirmă sprijinul ferm „față de parafarea sau semnarea acordurilor de asociere cu ocazia summitului de la Vilnius cu acele țări din Parteneriatul estic care sunt pregătite și doresc acest lucru, cu condiția îndeplinirii cerințelor relevante; consideră că aceasta va da un nou impuls integrării graduale și va duce la o aprofundare substanțială a relațiilor, răspunzând, astfel, aspirațiilor europene ale acestor țări; invită, în acest context, țările din Parteneriatul estic să își continue și să își dubleze eforturile pentru a-și încheia activitatea actuală în perioada premergătoare summitului și să nu cedeze presiunii exercitate asupra lor.
