Linkuri accesibilitate

„Prin politica sa de presiune, Rusia câștigă un metru, dar pe termen lung pierde un kilometru”


Gunnar Hökmark

Gunnar Hökmark

Interviu cu europarlamentarul suedez de centru-dreapta Gunnar Hökmark, unul dintre inițiatorii rezoluției Parlamentului European care condamnă presiunile Rusiei asupra țărilor din Parteneriatul Estic al UE.


Europa Libera: Dle Hökmark, propun sa incepem discutia noastra facand apel la istorie. Impreuna cu Polonia, tara Dvs., Suedia, este co-autoare a proiectului Parteneriatului Estic. Motivatia Poloniei este usor de inteles, de vreme ce impartaseste un trecut comun in comunism cu tarile din vecinatatea estica. Insa Suedia, nu. Care este motivatia Suediei, de ce este pentru tara Dvs. acest proiect atat de important?

Gunnar Hökmark:
„Datorita geografiei si democratiei. Aceasta nu este o chestiune care intereseaza doar o parte a Europei, ci intreaga Europa. Cred ca perspectiva estica a fost intotdeauna cruciala pentru pace si prosperitate. Am vazut asta in timpul Razboiului rece, dar si in timpul schimbarilor fantastice din ultimii 20 de ani care au schimbat geopolitic tarile noastre. Nu cred ca putem sa renuntam pana cand nu vedem ca dispare ultima dictatura de pe continent. Belarus, Azerbaidjan si o multime de probleme democratice, toate sunt aproape de noi. Si toate aceste probleme cu statul de drept pot contamina si alte state. Caci daca exista coruptie, instabilitate, aceasta se poate extinde si in alte tari.”


Europa Libera: Sunteti multumit cu ce s-a realizat pana acum in Parteneriatul Estic?

Gunnar Hökmark:
„Nu, deloc. Mi-ar fi placut sa vedem o evolutie a democratiei, ca infrastructura, nu doar intre UE si aceste state, ci si intre vecinii estici, sa fie de asemenea mai dezvoltata, mi-ar fi placut ca in Ucraina sa nu mai vorbim de justitie selectiva, caci acest lucru ar fi fost in beneficiul societatii si economiei ucrainiene.”

Europa Libera: Care ar fi explicatia? De ce lucrurile se misca atat de lent in aceasta parte de Europa cand vine vorba de democratie si stat de drept?

Gunnar Hökmark:
„Cred ca un motiv nu este atat Rusia in sine, cat anumite puteri din Rusia care nu vad democratia ca pe oportunitate, ci ca pe o amenintare. Nu le place transparenta si se comporta ca si cum nu ar exista granite. Sigur, traim astazi intr-o lume cu din ce in ce mai putine granite, si asta este, in mare bine. Dar nu atunci cand folosesti puterea in scopuri obscure, sau folosesti coruptia pentru a atinge obiective, nu iti place opozitia si democratia. Sigur, nici unui guvern nu ii place opozitia, dar cand folosesti institutiile legale din tara impotriva opozitiei atunci incalci grosolan granitele democratiei. Si in sfera de influenta ruseasca vedem frecvent asa ceva, lucru care este inacceptabil.”

Europa Libera: A fost o surpriza pentru Dvs. decizia Armeniei de a se apropia de Rusia in ciuda apartenentei sale la Parteneriatul Estic al UE?

Gunnar Hökmark:
„A fost o surpriza in două sensuri: o data, pentru ca nu ma asteptam ca liderii armeni sa accepte sa submineze independenta tarii. Pentru ca aceasta nu este alegerea lor libera. De fapt, dau inapoi de teama, pentru ca sunt amenintati de influenta ruseasca pe care noi o gasim inacceptabila daca este exercitata in aceasta maniera.

Economia Rusiei merge bine doar cand pretul petrolului este ridicat. Iar acest lucru va influenta economiile partenerilor din Uniunea Euroasiatica. Pe de alta parte, am fost surpins sa constat ca Rusia isi ameninta vecinii in acest mod. In acest fel Rusia nu incearca sa aiba relatii bune cu vecinii, ci folosește relatii rele pentru a-si imbunatati pozitia. Practic Rusia isi face dusmani. Iar in acest fel, pe termen lung, castiga un metru si pierde un kilometru!”

Europa Libera: Sunteti unul dintre autorii unei rezolutii ce va fi adoptata astazi de Parlamentul European, si care se refera chiar la aceste incidente. Ce spune mai exact documentul?

Gunnar Hökmark:
„Că Rusia nu ar trebui sa exercite presiuni asupra vecinilor sai. Ca cea mai buna abordare a Rusiei ar fi sa isi respecte vecinii si sa aiba relatii bune cu acestia. Ca Rusia are nevoie de reforme pentru instaurarea democratiei. Si ca regimul Putin nu are nimic de castigat daca isi ameninta vecinii.”

Europa Libera: Ministrul de externe polonez, dl Sikorski a spus recent ca urmare a deciziei Armeniei, celelalte state din Parteneriatul Estic, incusiv Moldova sau Ucraina, ar trebui sa isi dubleze eforturile pentru atingerea obiectivelor pana la summitul de la Vilnius. Puteti sa explicati de ce? Ce legatura este intre decizia Armeniei si Moldova, de pilda?

Gunnar Hökmark:
„Pentru ca Moldova este o tara care se descurca bine si trebuie sa se asigure ca isi atinge obiectivele. O astfel de tara poate fi un model, o inspiratie pentru altele. Sper că ce se intampla in Moldova va fi un model pentru alte tari care ar dori sa se apropie de UE.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG