Linkuri accesibilitate

Mihai Măciucă: „nu a primit nimeni, niciun document oficial care să confirme că au un vin de proastă calitate.”



Înainte ca Parlamentul European de la Strasbourg să înceapă să discute in aceasta seara despre relaţia Rusiei cu statele din Parteneriatul Estic, proiectul Uniunii Europene in care este implicata Moldova, alaturi de alte cinci ţări ce au compus in urma cu peste 20 de ani Uniunea Sovietica, sefa comisiei de cooperare Uniunea Europeana Moldova, europarlamentara din România, Monica Macovei, a dat publicităţii un comunicat in care califica noul embargo impus de Rusia asupra vinurilor moldoveneşti drept „o încercare urîtă de destabilizare a parcursului european al Republicii Moldova, o provocare, care arata că Federația Rusă nu îi respecta pe cetăţenii Republicii Moldova şi vrea sa le interzică prosperitatea pe care le-o ofera piaţa Uniunii Europene. Au reactionat şi ministrul polonez de externe Radoslav Sikorski si preşedintele României şi ministrul român de externe. Despre cum privesc unii producatori de vinuri din Moldova noul embargo rusesc, mai multe de la Diana Răileanu.

Directorul Colegiului naţional de vinificaţie, Mihai Măciucă, fost director al cunoscutei vinării Mileştii Mici, exclude posibilitatea ca vinurile moldoveneşti să conţină substanţa provenită din plastic, aşa numitul dibutilftalat, motiv invocat de Serviciul federal sanitar al Rusiei: „Exclus.”

Europa Liberă: De ce?

Mihai Măciucă: „Fiindcă în Moldova s-au întreprins toate măsurile pentru acest lucru şi niciodată dovezi nu s-au prezentat prin care să se demonstreze că ar fi vinuri cu abateri de la cerinţele Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Dvs sugeraţi că analize proaste nu ar exista?

Mihai Măciucă: „Din câte cunosc eu, din colegii noştri care au avut probleme în 2006 nu a primit nimeni, niciun document oficial care să le confirme că au un vin de proastă calitate.”

Încrederea neclintită în calitatea vinului de export nu o împărtaşeşte însă jurnalistul specializat pe subiecte economice de la cotidianul „Adevărul”, Ion Preaşca. El crede că ar exista suficiente căi ocolite de care fac uz exportatorii de vin de o calitate îndoielnică :

„O sută de procente garanţie nu oferă nimeni, niciodată la calitatea vinurilor, fiindcă nu se verifică fiecare sticlă, sunt loturi. Nu este exclus că s-au găsit anumite loturi de vin în care concentraţia e uşor depăşită, însă eu nu cred în existenţa unor concentraţii atât de mari. Îmi pare o chestie foarte exagerată. Mai ales în condiţiile în care figurează trei întreprinderi cu renume. Asta ar fi un dezastru pentru noi, ar arăta că producem otravă, dar nu vin.”

Datele statistice arată că Moldovei îi revine în prezent 10-12% din piața rusă. Pînă la primul embargo, din 2006, vinurile moldoveneşti avei o cota de 60% din această piaţă. Embargoul i-a silit pe mulţi vinificatori moldoveni să caute pieţe de alternativa. Aşa a procedat şi Feodosie Borş, patronul unei companii vinicole şi preşedintele Patronatului din viticultură şi vinificaţie din Moldova:

„200 de milioane de dolari a pierdut în 2006 ramura. Neavând surse, nu e atât de simplu să ne orientăm spre alte pieţe şi să avem succes. Desigur că avem şi noi partea de vină, pentru că trebuia să calculăm riscurile. Mai vedem, poate se reuşeşte ceva de recuperat, de întors la poziţia care era până acum.”


Mai mulţi dintre interlocutorii mei de astăzi sugerează că pentru definirea situaţiei impuse din nou de instituţia condusă de Ghenadi Onişcenko s-ar potrivi cunoscutul proverb chinezesc despre dificultatea ce intervine atunci când este căutată o pisica neagră pe-întuneric, mai ales dacă ea, de fapt, este lipsă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG