Linkuri accesibilitate

20 de mineri s-au blocat în subteran, susținuți de alți 300 la suprafață cerînd adoptarea legii care ar permite expoatarea aurului și metalelor rare din zonă.



In România, premierul Victor Ponta a anunţat ca va face publice toate documentele legate de controversata afacere de la Roşia Montana, afacere care a scos in stradă zeci de mii de oameni in ultimele zile, in semn de protest fata de decizia guvernului de a permite ca exploatarea auriferă din Muntii Apuseni sa fie facuta de o controversata companie canadiana, folosind tehnologie considerata dăunătoare pentru mediul inconjurător.

Oficialii români au explicat astăzi că nu vor interveni împotriva protestelor maraton care blochează în fiecare seară centrul capitalei. Este vorba despre manifestatii care durează de aproape două săptămâni, care sînt neautorizate, prin care mii de bucureșteni se opun exploatării aurului de la Roșia Montana prin metoda cianurilor. Scenariul pașnic nu a fost, se pare, singurul luat în considerare de către liderii guvernului român.

Președintele sindicatului Viitorul Mineritului din Roșia Montana a recunoscut că mai mulți colegi de-ai lui s-au aflat săptămâna trecută la București și, mai mult, că aceștia aveau autorizație din partea Primăriei Capitalei de a protesta în fața Ministerului Mediului și că ar fi fost cazați la un internat. Miza guvernului, a sindicatului și a companiei româno-canadiene, care-și dorește exploatarea, este proiectul trecut prin guvern acum două săptămâni.

Aducerea minerilor în București pentru a legitima decizii ale guvernului a fost o practică folosită de predecesorii politici ai premierului Victor Ponta. Cea mai gravă incursiune a minerilor în Capitala României a avut loc în zilele de 13-15 iunie 1990, cînd aceștia sprijiniți de forțele de ordinde i-au bătut pe cei care manifestau pașnic în Piața Universității, după ce foștii comuniști câștigaseră alegerile cu peste 80 la sută din voturi.

Potrivit datelor oficiale în urma intervenției minerilor din iunie 1990 s-au înregistrat peste 700 de răniți și patru oameni care au murit împușcați. Asociația Victimelor Mineriadelor vorbește, însă, de peste 100 de morți. Minerii au venit de mai multe ori în București să rezolve problemele politice ale puterii: astfel de pildă în septembrie 1991 în a fost dat jos guvernul condus de Petre Roman, care era prea reformist pentru gustul președintelui de atunci Ion Iliescu.

Iată că și acum colegii de partid ai domnului Iliescu s-au gîndit la aceeași soluție, deși între timp țara a avansat mult pe calea democrației. Învrăjbirea diverselor categorii sociale, azmuțirea muncitorilor împotriva studenților și intelectualilor este o tactică preluată din recuzita comuniștilor, prin care aceștia își asigurau susținerea maselor împotriva devianților.

Această tactică poate fi aplicată prin violență sau pașnic, iar deocamdată susținătorii politici ai exploatării aurului de la Roșia Montana prin cianuri au adoptat varianta a doua: minerii au fost întorși din drum, pe furis, la fel cum au fost adusi, dar ei protestează acum la ei acasă în Roșia Montana, recurgînd la forme extreme.

Astăzi 20 de mineri s-au blocat în subteran, susținuți de alți 300 la suprafață cerînd adoptarea legii care ar permite expoatarea aurului și metalelor rare din zonă. Liberalii aflați în coaliția de guvernare alături de socialiști au anunțat că nu vor vota proiectul de lege, deși în guvern miniștrii PNL au fost de acord cu el.

Comisia Juridică din Senat a dat deja un vot negativ, dar Camera Deputaților este forul decizional. Premierul susține la rîndul lui proiectul, dar a precizat că nu-l va vota ca deputat, cerîndu-le în același timp parlamentarilor socialisti „să voteze în cunoștință de cauză”, dar avertizîndu-I că o eventuală respingere ar însemna „ștergerea județului Alba de pe harta economică a României”, o exagerare evidentă a șefului guvernului de la București.

Așadar, în vreme ce tot mai mulți bucureșteni, în general oameni bine informați și studenți ocupă seară de seară centrul Bucureștilului, minerii se revoltă la rîndul lor. Contrapunerea celor două categorii sociale ar putea deveni periculoasă, mai cu seamă că deja studenții și tinerii din stradă au început să strige lozinci anti-capitaliste, naționaliste și împotriva corporațiilor străine.

Pînă acum liderii politici care susțin exploatarea cu cianuri de la Roșia Montana nu au explicat de ce e urgentă începerea proiectului în acest moment și mai ales ce cîștigă România de pe urma extragerii aurului de acolo fiindcă redevențele sînt mici, iar daunele ecologice vor fi mari.

Nu e clar nici cum arată contractual pe care statul l-a făcut cu Roșia Montana Gold Corporation, societatea care ar urma să beneficieze de pe urma exploatării și nici ce efect va avea în rîndul investitorilor străini o eventuală reziliere a contractului sub presiunea străzii. Deja compania româno-canadiană a anunțat că va cere statului român despăgubiri de patru miliarde de dolari, dacă proiectul nu va trece prin Parlament. Un avertisment care ar putea funcționa și ca o formula de șantaj pentru mulți dintre politicienii aflați la putere.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că în situaţia respingerii proiectului privind Roşia Montană consecinţa negativă este „ştergerea judeţului Alba de pe harta economică”, menţionând că doreşte ca toţi parlamentarii PSD să voteze în cunoştinţă de cauză şi nu pe „criterii politice”.
XS
SM
MD
LG